Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Proză

Jocurile

Copilărie necenzurată

2 min lectură·
Mediu
De-a v-ați ascuns

Îmi place să te privesc la microscop și apoi să îmi croiesc drumuri exacte prin fiecare por care palpită țuguiat ca buzele unui sugar spre ochiul meu.

Ceea ce simți nu seamănă cu nicio acupunctură, oricât de rafinat simultană.

Privirea mea ți se întinde pe sub piele ca o mănușă infinit de subțire și caldă, interzicând cu blândețe sângelui să cadă nefiresc înspre alt-cineva.

Sunt singurul tău virus benign, te apăr de toate celelalte cotropiri. Chiar și mama te-a pierdut din câmpul ei vizual prea larg, de prea sus.

Acum știi și tu. Poți să numeri de la câți oameni sunt, înapoi până ajungi la noi 2.

Așa Începe.

***

De-a focul

waving my fingers upon your face
I Match your Point and your fate
blood is fading out the cut
as we\'re the saddest butterflies


Cu fosfor în vârfuri de unghii, mâna mea tremură plasmatic în picaj. Ard în fiecare clipă seva din fiecare celulă, strigătul din fiecare nume, viața din toate căderile. Ca și când mâine, universul ar fi un deșert de cenușă din care zeii se resorb căutând în zadar scânteia utopiei.

Din vârful arătătorului ud am stins toți îngerii transparenți, rujul uitat deschis pe coasta lipsă a lui Adam, cotorul de măr dintre sânii secătuiți ai Evei, cremenea surdă în mâinile zeului liber, lăsând pe tăblițe dovada rușinoasă că legea a fugit.

Timpul meu își scoate apa din urechi cu un chibrit tatuat și ascultă simfoniile străzii.

there\'s noone left to play in that barn

***

De-a pieile roșii

Dacă ar fi să aleg, urmașii mei nu ar avea chipuri de oameni. Ci forma curții unde ne jucam printre capsule de maci.

I-am isca împreună, așa cum modelam plastilina cu somn îmbelșugat de lumină rotundă, de umbre subțiri și de miresme, polenizând pătrățele de geamuri cu sâmburi de pepeni.

Le-aș desena în nisip rugămintea de a fi - un surâs copiat după inimă ca printr-o foaie de calc așezată strâmb între piepții cămășilor noastre.

Mătase de porumb ar trece de-a bușilea din curte în strada cu urme de roți de car, apoi în lumea cea mare, și ne-ar striga pe nume:
Roșu de îmbujorare , Musteți de secară , caligrafiați-mi corect ființa.

____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.
073724
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Proză
Cuvinte
387
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Adela Setti. “Jocurile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adela-setti/proza/225782/jocurile

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cornel-ghicaCG
Cornel Ghica
(in graba) itzi scriu ca mi-o placut. e foarte greu sa-tzi caligrafiem corect fiintza dar.... (yo) zic ca mai bine ai scris (tu) peste noi o poezie nascand.
mi-o placut fiintza (asta) a ta venita dintr-o alta lume, nascandu-se intr-un alt continent. aici.
felicitari

cu stima, blueboy
0
@adela-settiAS
Adela Setti
mulțumesc că ai intrat în joc[ul copilăriei mele].
Ne mai citim.
Adela
0
MM
Mihai Miro
Și mie îmi place această poezie. Nimic nu e mai frumos decât copilăria.Păcat că o retrăim doar în amintiri. Și o sugestie; schimbă poza fiindcă pari tristă și la mvârsta ta nu ai voie.
Vorba ta : ne mai citim.
0
MM
Mihai Miro
vârsta
0
@adela-settiAS
Adela Setti
mulțumesc pentru aprecierea pe text.
poza nu o schimb, pentru că deocamdată mă reprezintă perfect.
Adela
0
@florin-caragiuFC
florin caragiu
versul proaspăt și meandrat transpune într-o stare de reverie și ludic. Substituirile surprinzătoare indică nevoia de spațiu și mișcare, jocul de lumini și umbre, surprinderea acelor trăsături esențiale ce vibrează în chipuri și le dau expresivitate. Sunt imagini de o plasticitate și savoare remarcabilă: forma curții dă spațiu jocului \"printre capsule de maci\", apoi modelajul \"cu somn îmbelșugat/ de lumină rotundă/ de umbre subțiri și de miresme\", evocarea fecundității imaginarului: \"polenizând pătrățele de geamuri cu sâmburi de pepeni\". Desenatul în nisip, traversatul curții și străzii de-a bușilea spre lumea cea mare sunt imagini insolite ce caligrafiază zonele aurorale ale ființei, unde sensurile se regenerează, se îmbujorează de ineditul aventurii și uimirii. Numele însele sunt flash-uri de acțiune și culoare, de ființă și mișcare. iar toate acestea se înmtâmplă în lumina unui surâs tandru, ușor melancolic, \"un surâs copiat după inimă/ ca printr-o foaie de calc/ așezată strâmb între piepții cămășilor noastre\". Este un poem despre revenirea la acea stare de uimire și inocență care îngăduie numirea, despre surprinderea actelor prin care identitatea eului liric revendică atenție și se lasă sesizată. Sugestivă e și asemănarea cu pieile roșii care prin viața pe care o duceau aveau o plasticitate neobișnuită a numirilor și corespondențelor. Mi-a plăcut fluența caligrafică a versului.
0
@adela-settiAS
Adela Setti
onorată de vizită și comentariu. Te mai aștept.
Adela
0