Doi

draga draga
in poezia acesta este usor mimetica
si nu inteleg WHY.

\"ea spune
că iubirea
e simplă
ca o
răsuflare\"




Fericit cel de langa tine... fie-ma eu ori fie ca iubirea
sa devina simpla, dintr-o rasuflare... dar poemul nu ne ingaduie clipa tacuta dintre cuvinte iar iubirea incepe sa semene cu viata...

\"ea spune
că iubirea
e grijă
și urmare

dar o spune prin o să oare \"

in poezia aceasta esti usor mimetica, nu in poezia acesta este usor mimetica
deci:
draga draga
in poezia aceasta esti mimetica
si nu inteleg WHY.

Carmen - poezia aceasta e o reacție la numeroasele avorturi constatate azi pe site. De aceea e mimetică.
Uln - iubirea începe să semene cu viața. Asta și este, din păcate, cam peste tot. Nu este un miracol, pentru că oamenii nu pot trăi la înălțimea și cu forța unui miracol.
Vă mulțumesc amândurora pentru reacții.
Adela

Adica poezia ta suna à la XXXXXX, pentru ca pe site s-a avortat astazi din plin(?)

avorturile constate pe acest site nu au de ce să te influențeze. noi postam aici pentru ce ? nu uita scopul primar: este un mod de manifestare pe care trebuie să îl acceptăm și cu jos-urile lui. noi trebuie să influențăm, nu să fim influențați, decât în sensul bun - și acela aici dacă n-ai observat este infim.

am trecut peste ce ai scris astăzi pe site, am lăsat o părere poate constructivă în timp pentru textele mai masive, și acum scăderea este motivată de avorturi constatate.

hai să fim serioși. de mâine nu mai ies din casă la cum e lumea afară sau încep să mă îmbrac de vară.

iubirea seamana cu o conopida

RA.

Pentru că eu prefer copiii lăsați să se nască. Așa cum am și spus. Restul e ilustrarea unui cuplu tipic, cu pretenții de grijă și atenție tipice. Nu am văzut încă altfel de cupluri, cel din care am ieșit eu a durat prea puțin ca să se verifice sau nu ca atare.
Sper că nu te-am dezamăgit, Carmen; textul nu e reprezentativ pentru mine [în sensul că e unul din puținele care și-a permis să intre în dialog cu ale celorlalți].
Adela

\"ea spune\"
ea, nu eu.

Am în față un ritual vechi de când lumea șosetelor (frumoasă analogia între împerecherea șosetelor și împerecherea purtătorilor, chiar dacă neintenționată):), niște etape premergătoare conceperii de noi eve și adami, doar că aici, Eden-un e mutat în camerele noastre de zi cu zi.

Remarc \"o să-ți spun povești cu copii lăsați să se nască
până când o să vrei și tu unul\". Am început să aștept să îmi spună și mie Cineva povești din cartea ta:)!

Versuri alese, parfumate cu mult prea multă dragoste!
Cu drag,
Constantin

P.S. \"asemănat ție la trup și la gând cu mine\":):):)! pledoarie anti-misoginică:) Protestez!!!!!!:)

Dialogul nu ma dezamageste niciodata. Acum, cand am aflat ca textul nu este reprezentativ pentru tine, m-am linistit. Cat despre pledoria: \"Lasati copiii sa se nasca\" o sustin, pentru ca stiu cat de mare este pretul pe care trebui sa-l platesca cei care nu au respectat porunca a 6-a.

scuze acceptate, nedumerirea ta înțeleasă.
Problema, pe care am observat-o aici, este tocmai mimetismul. Cineva scrie, să zicem, despre câini. Apar o grămadă de texte cu câini. Apoi despre cai. Apar o grămadă de texte cu cai. Și tot așa. Despre moarte, despre moșu, despre bunici, părinți, fotografii, copilărie, și despre întoarcerea ființei pe dos sau explorarea ființei celuilalt în mod anatomic. Sau despre cerșetori, sau despre fotografii. E ok, atâta timp cât textele comunică subliminal între ele și nu dau în plagiat. Dar de aici vine impresia de mimetism, care e iarăși foarte scuzabil fiindcă, așa cum am mai spus și altă dată, nu deținem monopolul cuvintelor pe care le folosim și nimeni nu are copyright pe o temă.
Din păcate, tema zilei de azi a fost avortul, care îmi abhoră. Și ca realitate [act], darămite ca temă literară!
În fine. Cam atât, nu insist că mi se umple subsolul de polemici imediat.
Adela

RA - uneori suntem mai slabi și implicit mai puțin noi înșine. Atunci reacționăm.
Constantin - Protest întemeiat la o reacție care tot personală este până la urmă.
Scuze că nu am răspuns prompt, pierdusem firul ariadnei din subsol.
drag, Adela

Draga Adela,

Cand am vorbit despre mimetism nu m-am gandit la
\"copyright-ul\" pe o temă:) Evident ca nimeni nu detine asa ceva. Dupa parerea mea mimetic este cel care scrie a la maniere de... Ca sa fiu mult mai exacta imi asum riscul de a explicita: poti sa scrii despre razboiul din Vietnam, a la maniere de Eminescu, facandu-ma pe mine sa ma gandesc ca poate esti clona lui Mihai.
Cat despre recurenta unei teme, pe parcursul unei saptamani, mi se pare OK. Altfel ar fi ca si cum, s-ar avorta un copil de frica de a nu semana cu feciorul vecinului.

și scriam a la maniere de qui?
;)
Adela

mie imi place poema aceasta...seamana cu o batista neverosimil de curata, la care te holbezi fascinat dupa un razboi atomic ai carui supravietuitori sunt ei insisi, zdrente

Îmi place că îți place.
Fluturând batista,
Adela