Slabii de înger

Lola și-a spart capul și de atunci a devenit creativă. Ajunge să își ducă mâna la ceafă și să preseze ușor. Toată strada se umple cu oameni frumoși. Și fiecare își are povestea și lumea de mielină. Până când totul va sfârși într-o baie de sânge în locul marcat cu cretă din care au strâns-o Lola va schimba universul întreg. Chiar noi cei ce stăm și o veghem vom constata cât de plastici am devenit dintr-o dată. Cât de moale e zeul nostru și cum ne coagulăm încet în jos pe gâtul ei atât de frumos de lebădă mută. ___ Copyright Adela Setti