Mediu
Distanțele cresc
încet. Cineva face pâine din ele
și o înghite pe nemestecate.
Rămân un colț zgrunțuros
în întunericul cămării
o piatră în fundația casei ce va crește și ea
prea târziu din hârtie.
Cimitirul golit
de soare ca un stomac de sinucigaș
cască inofensiv cu dinți de lapte.
O margaretă și sub ea încă nimeni.
Pașii în colb aburesc spre recoltă, cerul
sună din turle cu o notă mai jos.
Scârțâie oase și lemnele carului. Aur
topit pretutindeni.
Deasupra o aripă. Stinge varul amiezii.
Aprinde o lumânare. Umbra mea
îmbrăcată în ceară
privește încet peste umăr.
Distanțele cresc
ea face pâine din ele.
Se bucură săracii orașului.
_______
Copyright Adela Setti
0115.336
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adela Setti
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 112
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Adela Setti. “Day 5.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adela-setti/jurnal/1740555/day-5Comentarii (11)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAasta imi exprima mie acest tecst. cimitirul golit, margareta cu nimic sub ea, distantele care cresc, se maresc... toate astea ma duc cu gandul la un proces perpetuu de solitudine. pana si painea spune acelasi lucru, si chiar acentueaza sentimentul insingurarii, fiindca pomana se da de obicei necunoscutilor, si asa cum spunea pirandelo, adevarata singuratate se traieste intr-un peisaj strain.
0
ASexistă locuri care te împacă.
0
TMde a despica versul pana ce nu mai ramane nimic din el, sa caut simbolistica intregului poem, analizand fiecare imagine, fiecare metafora, fiecare cuvant, virgula si punct. dar inving ispita aceasta... mi-e frica sa scormonesc mai adanc. mi-e frica de ce intuiesc ca am sa aflu, sau de ceea ce nu stiu ca se gaseste ascuns, si poate mi-e frica de a nu parea ridicol...
in orice caz
mie imi confera liniste acest text... poate ca exprima singuratate, dar in cazul acesta e o singuratate tanjita, dorita, o singuratate ce te umple si te simti bine in ea. sau poate un anonimat confortabil.
totul intr-o plimbare dealungul unui mic satuc, intr-o lume uitata si regasita (arcadia?)
in orice caz
mie imi confera liniste acest text... poate ca exprima singuratate, dar in cazul acesta e o singuratate tanjita, dorita, o singuratate ce te umple si te simti bine in ea. sau poate un anonimat confortabil.
totul intr-o plimbare dealungul unui mic satuc, intr-o lume uitata si regasita (arcadia?)
0
ASo lume uitată și regăsită. stârcu, de fapt.
aici e doar liniște. și în arcadia se face liniște. prin contaminare.
aici e doar liniște. și în arcadia se face liniște. prin contaminare.
0
ADBacovia tine sa te felicite (mi-a transmis asta intr-o sedinta de spiritism) pentru strofa a doua...
0
MDNu mai pot raspunde prin comentarii la text. Pur si simplu nu pot. Pentru ca in primul rand toate astea misca ceva in mine. Abia apoi, poate, undeva, dupa ce trec toate, gandesc de ce, prin ce metoda, cat de bine ales e cuvantul, cat de sugestiva imaginea...
0
AM....e un aliment necesar
ca si versurile tale ....respect ....pe curind
ca si versurile tale ....respect ....pe curind
0
MG\"Deasupra o aripă. Stinge varul amiezii.
Aprinde o lumânare. Umbra mea
îmbrăcată în ceară
privește încet peste umăr.\"
Numai pentru atat si merita sa citesc. Dar e mult mai mult
Aprinde o lumânare. Umbra mea
îmbrăcată în ceară
privește încet peste umăr.\"
Numai pentru atat si merita sa citesc. Dar e mult mai mult
0
NMam intrat într-o cameră mirosind a făină și a cald de lumânare.
adică tare mi-a plăcut făcutul pâinii din_distanțe.
e ca un trailer aici. încă deschis.
adică tare mi-a plăcut făcutul pâinii din_distanțe.
e ca un trailer aici. încă deschis.
0
ASmulțumesc.
0
tu pictezi și pictezi tot
și goluri și turle și stări și senzații
scrii vizual al naibii de vizual mă doare stomacul când citesc
\"Umbra mea
îmbrăcată în ceară
privește încet peste umăr\"
mă întreb cum te-aș privi din față
ai grija de tine fată dragă