fusta tigancii
clipesc
mocnesc
sar in aer
jaruri sub tingiri de tabla
foc in gand, potop sub gene
sâni ce saltã-n joc de iele,
anotimp intr-un ghioc
ea e încrustatã-n semne iarã eu în nenoroc
vinde suflete la colt
inghesuite in poala fustei
ea-i tiganca, eu mi-s hot,
ºi-o ridic prin fumul pustei
de mijloc
si de/ntimplare tin tiganca in picioare
si in ochii-i ca de corb ma pierd
lasandu-mi sufletul inert
peste regasirea nemuririi
traieste doar in umbra amintirii...tiganca simt ca ma iubeste
Această poveste este închisă și nu mai acceptă contribuții.
