Ti-am luat un ghiocel...
ti-am luat un ghiocel cu guler de zapada polara
l-am prins de buza ta de fragi virgini
amagindu-ma ca noaptea nu va fi mai amara
ti-am dat ghiocel cu mansete de smarald
vezi unde-l pui ca sa nu moara
pentru ca acolo e sufletul meu
Si in el este inima ta
Incalzeste-l cu suflarea-ti, sa iti dea lumina
atunci cand noaptea vei visa
la stele mii si luna plina
Pascand suava din perdea
un petec alb de primavara aparenta
Semanând iubirea ...
Si sper ca n-ai sa-i uiti parfumul
Cand va pali, iar tie alte flori ti se vor da
Tot ghiocei, cu albul ca de nea
Pe tample vor fi puri ca amintirea.
Caci numai amintirea este pura, iubirea - de patima e grea
Si totusi, eu nu as vrea sa-ti fiu o amintire
as vrea sa-ti fiu tot clocot in sange,in privire
as vrea sa-ti fiu sarut si cant si gand
dar vezi, si ghiocei,si cant, si gand, si primavara, candva s-or destrama
vor destrama iubirea ta si-a mea
Sau poate ma insel! Ce naiv sunt nu...
naivitatea este boala grea... deschide cale sevelor sa te-nfloreasca in ghiocei candizi de catifea
indiferenti prin trecerea-ti polara...
