Constelatie
pe fiecare cerc al tacerii insiruite in numar par
doarme un vers cuminte ºi sapã un gropar
Întineresc în somn, mormintele tresar
Îmi iau vreo-sut dã mii ºi-o-ntind la bar
voi bea ciucaº ca sãrãntocu` (pentru o bere în plus, hãhã)
În cimitirul palmelor leºuri de amintiri,
caut gropar în viaþã sã fugãrim vampiri
se aºterne în tangentã o cale de piatrã
tot ce s-a crezut a fi adevãr credinþei se aratã
cercul se-nvârte în alte cercuri miliarde rotirea focului în ape
un gol imens tocmai acum mi-a apãrut sub pleoape
ºi singuraticul numãr impar o sfâºiere citeºte
în el însuºi versul ce doar o jumate-ºi construieºte
dar iatã cum speranþele se-ntrupã din misteriosul neant
ce se aude ciudat asemenea inimii liniºtite bãtând constant
ce se aude ciudat asemenea unei inimi bãtând constant
ce se aude asemenea unei inimi bãtând constant
ce-n mod ciudat pulseazã cu inima ta constant
din cerul ce se-ndoaie ca un supus berbant
mã vei învãlui cu patima spiralei aclamând savant
mã vei învãlui cu patima spiralei aclamând savant
cãci între lucruri e sufletul un bun liant
de a ne ridica din noroiosul sant
când eu îmi las chenzina la stelele din restaurant
când eu îmi las chenzina la stelele din restaurant
când eu mi-am pierdut chenzina la stelele din restaurant
primesti ce nu cumperi... pomeni din Levant
