Poezie
Finitudine
1 min lectură·
Mediu
Atârnată o clipă de lumină sta
De-a dreapta mea ca o stalactită.
Am prins-o și am introdus-o în priză
Să nu i se stingă lumina difuză
Din care în infinit cădea.
Aprinderea din care strălucea,
Când scriam despre cum îmi creștea,
E la fel cum este gândul ce nu l-am gândit
Mai înainte de în inimă mi-ar fi venit.
Acum, când am îmbrățișat-o,
Mă întreb: de câtă energie e nevoie
Pentru a trăi împreună cu ea de-a lungul
Petrecerii ei între pământ și cer
Din care va fi să devie?
0012
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Finitudine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14206738/finitudineComentarii (0)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.