Victor Felea›Poezii
(107 texte)Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Biografia completă →
Autoportret în februarie
De toamnă(1986)
Eu trec pe străzi purtându-mi Paltonul greoi și geanta mereu încărcată Cu pâine și cărți și hârtii și cu alte Lucruri trebuitoare - mă duc
Visez mereu
De toamnă(1986)
Visez mereu cai verzi și cai albaștri Întotdeauna am visat ce nu trebuia Așa eram eu alcătuit Mai mult din ceea ce nu se vedea Și caii aceștia
Dosar
Mă gândesc și eu la \"problemele omului\" Cum se zice La ceea ce se-ntâmplă În lumea aceasta modernă sofisticată Orori tragedii inechități
Corăbii stinse
din În labirint(1992)
Corăbii stinse ape murdare ocean pustiit Și tu care vrei ceva câinele meu adormit Câinele meu nevăzut și închis într-o cușcă de oase Mereu
Ceva ce se amână
din În labirint(1992)
De mine însumi des-amăgit Și saturat de propria-mi poveste Pe care-aproape zi de zi mi-o spun Mereu aceeași dar cu mici
O umbră
din Þara de Sus a cuvintelor(1992)
Cândva Ambiții firești Mă purtau de la o zi la altă zi Umblam destul de liniștit Pe un straniu covor de iluzii (Deși între timp atâtea neguroase
Șansă pierdută
din În labirint(1992)
Nu vom ști niciodată Dacă e bine sau nu Să stăm cu brațele încrucișate Și cu gândurile înfipte Ca niște pumnale În amorțirea din suflet- În
Cer întomnat
din În labirint(1992)
Străzi troleibuze și oameni Legume și mere în reci aprozare Sentimente obtuze Cugete frânte Cer întomnat peste urbea săracă Viața rămasă în
Istorie personală
din În labirint(1992)
I Întunecată și plânsă lume amară amară Ce caut prin aceste grădini ce mai caut Floarea s-a dus frunza căzu dansul ființelor albe s-a mutat
Mică planetă
De toamnă(1986)
Se-aude pulsul domolit al duminicii- Pielea mea de șarpe bătrân și somnoros Nu mai reflectă speranțe iluzii Și nici chiar soarele nu-i mai dă
Răgazul
din În labirint(1992)
Atât e de puțin răgazul hărăzit Pentru lucrările subtile ale gândului Pentru partea de suflet Ce vrea necontenit să se ridice Peste servituți și
În labirint
din În labirint(1992)
Când am intrat în labirint Credeam că ne vom întoarce în curând Credeam că e numai joc Pentru curajul și iscusința noastră Am umblat îndelung De
Privilegiu
din În labirint(1992)
Ah bucuria enervărilor zilnice și suavelor probleme nerezolvate și dulcile obstrucții și îngrădiri- ale trupului și grațioasa nesiguranță
Sufletul
din Istorie personală(1983)
O zdreanță prăfuită E flamura mea N-am înălțat-o pentru voi Nu chem pe nimeni s-o urmeze E o flamură doar pentru consolarea proprie O zdreanță
Să te întorci
din În labirint(1992)
Să înveți din nou Lecția luminii și frumuseții Să uiți că porți Mantaua veche și ponosită A unei vârste dezamăgite Să te întorci la școala
Ce urmează?
din În labirint(1992)
Și mai departe - ce urmează Ce fel de zile vor mai veni (Dacă vor mai veni și pentru mine) Nu-mi fac iluzii că vor fi mai frumoase Deși niciodată
O singură lumină
din Istorie personală(1983)
Traume triste Răni ale copacului despuiat Priviri dezolate Către livizii faguri ai trecerii- Ceea ce simți tot mai mult E apropierea acelei
Leagăne de timp
din Istorie personală(1983)
Leagăne de timp desuete Ah și nerăbdarea ce își asmute zadarnic haitele Pe șesul pustiu De la o zare la alta Vântul sfâșie
Știutoarele
din Istorie personală(1983)
La picior arm` Pe loc repaus Pe loc repaus cuvinte idei Fumați o țigară ședeți acolo Pe marginea șanțului La o șuietă la o destindere Priviți
Psalm profan
din În labirint(1992)
De ce doar atât de puțin din toate Doamne Iată pretutindeni numai limite limite Și eu prizonierul nefericit Îngălbenind după gratii Amăgit de
Și ce dacă
din În labirint(1992)
Nu pot să schimb nimic Din lumea asta În care sânt vârât Ca într-un pântec ghiorțăitor- Și ce dacă strig Și mă revolt Sau dacă plâng Fără de
Mă văd
din Istorie personală(1983)
Dincolo de geam Se întețește catifeaua nopții În timp ce eu dincoace Mă examinez Cu ochiul delirant al Ciclopului Și mă văd atât de mic Atât de
Paharul subțire
din Þara de Sus a cuvintelor(1992)
Ușurel ușurel Cu paharul subțire în mână Printre oameni Printre încurcături și nevoi Printre tentații haotice Și zoriri fără sens Printre multe
Vârstă
De toamnă(1986)
Tristețea oboselii Tristețe de animal hărțuit Mocnire a nervilor în veștejirea trupului Și grămezile înnegrite ale sentimentelor Și fereastra