Romanul planetei
de Alain Bosquet(2017)
1 min lectură
Mediu
Era tânără, rotundă,
și se rostogolea în voie
de la un capăt pân-la altul
al spațiului, lovea cu cotul
orfanii sateliți,
izbind estropiate goluri.
A fost închisă-ntr-un colegiu
de curcubeu, dar s-a purtat
acolo-atât de rău, încât
au fost, se vede, nevoiți
să-o înfășoare-n nouri groși,
și oamenii, ca paraziții,
numaidecât să-o năpădească.
Ce-a mai rămas? Un craniu, două,
care se clatină-n azurul
pe unde tineri meteori
se plimbă, deseori, râzând.
Traducere Virgil Teodorescu