"spuneai ceva" – 20032 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DDDeleanu Dragos
- De ce atunci cand incerc sa fac ceva bine, sa fac un lucru bun, totul iese rau si adesea dezamagesc persoana de langa mine? De ce ma mai chinui atunci? Ma chinui tot timpul sa zambesc si sa-mi exprim doar gandurile bune pentru ca sa fiu privit ca un om normal... - Si dupa cum un bun prieten al meu spunea: "Gandindu-te la literatura stii, deci gandesti ca scrii altceva fata de altcineva nestiind ca acel altcineva s-a gandit ca scrie altceva fata de acel altcineva"
26 poezii, 0 proze
cheregi raluca
scoala generala si gimnaziala la scoala generala nr 2 din motru, nu am intreprins nici o activitate care sa demonstreze vreo calitate intru-cat timiditatea ma tintuia intr-o banca de clasa. citirea unor carti intr-o vacanta mare cred ca m-a trezit, mi-a trezit gandirea. liceul la colegiul national george cosbuc, cls11. orele de romana in care profesoare imi spunea uneori:am vazut ca esti mai diferita, imi place cum gandesti; iar alteori: ce lenesa esti. nu am realizari in domeniul literaturii doar o participare la concursul marin sorescu de la valcea anul 2006. nimic nu e nou sub soare, universul este insa mare, din negura iese mereu ceva nou.
1 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
CFCezara Fantu
Cezara Fantu, crede în sistemul cultural aflat în mișcare, în progres, în libertate, în generația BOBO (bourgeois - bohemians), în cei care-și îngrijesc marile bulevarde ale minții, în oameni pasionați și responsabili, în baletul spiritului și în magia curiozității. Prinsă în ispite idealiste, îndrăgostită de frumos, de lumea dintre lumi, de poveștile brodate, de picturile substanței și ale esenței, de locurile în care se poate rezema de obrazul lui Dumnezeu, de fragmentele hărților de pe copaci („Natura a educat-o ca și biblioteca”) - jefuiește în fiecare noapte marii scriitori din biblioteci (acolo e hrană sigură). Cezara Fantu este un mic flâneur, are mereu un Guide to Getting Lost în buzunar. Este actriță; călătorește, scrie - în paralel- dramatizând și versificând. Oamenii fericiți citesc, beau cafea, călătoresc și fac teatru. ***Vinde-ți deșteptăciunea și cumpără mirare, spunea Rumi. Să trăiești este o artă. Poți descoperi oricând o nouă energie, o nouă libertate și noi plăceri....
30 poezii, 0 proze
GPgeorge popa
Nascut in Brasov. Intre doua culturi,doua religii. Absolvent la Finante-Banci. Scriu ,incercand sa exprim ceea ce este in interiorul meu.La judecata se vor cantari doar lacrimile,asa cum spunea Emil Cioran. Cuvintele vor fi ceea ce ramane in urma mea,si dupa. Pasii se vor pierde in nisip,acoperiti de zefir,sub soare,sub noapte. Ideea de a fi a fost suficienta. M-am nascut,trait si am fost OM. Recunostiinta profesorilor care m-au invatat,oamenilor care m-au invatat sa nu gresesc,atunci cand aleg,lui Dumnezeu care mi-a calauzit pasii pe Drumul Vietii. Cuvantul care va ramane sapat in piatra in urma mea,si in mintea si sufletul celorlalti. George Popa
37 poezii, 0 proze
Florin Gherendi
Nu mai stiu cand am inceput sa scriu. La inceput pentru mine. Eram copil. Participam la un cenaclu, in oraselul de provincie in care m-am nascut, Tarnaveni. Apoi am inceput cu-adevarat sa scriu. Pentru mine. Pentru cativa prieteni care citeau. Am scris si 3 romane, 2 din ele SF...poate ca intr-o zi o sa le dau forma potrivita...eram inca un copil, nu? Si apoi a venit facultatea de fizica. Am participat la cateva spectacole. "Cantarea Romaniei", se spunea atunci. Am publicat cateva poezii in "Viata studenteasca"... Si apoi tacere... Am mai avut cateva rare incercari, terminate inainte de a incepe. Pana acum cativa ani. Am regasit cateva lucruri scrise de mine cu mult timp in urma, cele 3 romane, cateva poezii, si un declic s-a produs. Ce-ar fi sa incerc din nou?! Acum trec mult mai rar pe aici, de cand am regasit o pasiune mai veche, pianul...
14 poezii, 0 proze
MBMatsuo Basho
Nascut intr-o renumita familie de samurai,Basho( pe numele sau adevarat Matsuo Munefusa) a respins lumea in care s-a nascut, devenind un vagabond.Preocupat de Zen, de istoria si poezia clasica chineza.Din 1667 a trait in Edo (actualul Tokyo), unde a inceput sa scrie haiku. Basho introduce o dimensiune mistica in cele mai multe din versurile sale si incearca sa exprime teme universale prin imagini simple din natura. Basho a privit poezia ca un mod de viata, crezînd că ea poate fi o sursă a iluminării. "Sa nu mergi pe urmele pasilor vechilor maestri, ci caută ceea ce au văzut ei.",spunea Basho.
23 poezii, 0 proze
DCDan Constantin
Născut în Hunedoara. " Daca as fi fost singur nesupravegheat de mult as fi fost un firicel de praf ratacind haotic, fara de tel, far' de credinta, prin universul finit nedescifrat inca" De cind am descoperit acest site am intinerit, am redevenit din nou copil. Au trecut mai bine de 20 de ani de cind nu am mai scris o poezie. Nu eram nici pe atunci un membru activ al cenaclurilor literare, de aici mi se trage lipsa de experienta, gafele gramaticale, de punctuatie, de forma sau continut, de tehnoredactare sau exprimare, motiv pentru care doresc sa va multumesc pentru atentia cu care cititi fiecare poezie atentionandu-ma. Doamne! de unde aveti atita putere si rabdare sa cititi atitea poezii? Spuneti-mi si mie cum ati reusit sa condensati timpul!! Umil va cer acum iertare ca v-am rapit din timp. Cu stima si respect Dan Constantin
128 poezii, 0 proze
SBSilvia Bitere
"Nu mi-am făcut vreodată din rugi șirag de perle Ca să-mi ascund noianul păcatelor cu ele. Nu știu dacă există o Milă sau Dreptate, Dar totuși nu mi-e teamă: curat am fost în toate. Mă dojeniți că veșnic sunt beat. Ei bine, sunt! Necredincios mă faceți. Și ce dacă-i așa? Puteți orice să spuneți pe socoteala mea. Îmi aparțin. Pricepeți? Și sunt ceea ce sunt!" (Omar Khayyam) - "autoportret"
142 poezii, 0 proze
Vlad Aurelian
Născut în anul 1985, București. Am terminat "Liceul Teoretic C.A. Rosetti", promoția 2004. Am absolvit Fac. de Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internaționale, din cadrul "Univ. Româno-Americane", promoția 2008, cu nota (scris + oral) 9,50. Am început să scriu de 8 ani, dar în niciun caz astfel de texte literare. Pentru mine proza și poezia nu reprezintă decât un test, un test de auto-depășire, de confirmare a faptului că pot mai mult. Așa cum îi spuneam unui prieten, scriu și aici: când pun mâna pe creion sau tastatură, nu există nicio limită la ceea ce aș putea să creez. Îmi place să cred că poeziile mele fac parte din curentul psiho-romantism, de fiecare dată încercând să duc sentimentele (dragostea, în special) la extrem, astfel încât să existe un înțeles ascuns în versuri. Nu am niciun poet favorit, dar am o oglindă. Din literatură am doar un singur scriitor preferat, Jules Verne, și o mare alergie la citit... altceva. Nu am publicat vreun material, dar ideea...
1 poezii, 0 proze
Spuneai ceva?
de Tudor Arghezi
ciclul „Poeme noi”, ( 1963 ) Spuneai ceva? Spuneam ceva? Se pare. Șoptisei, poate, o-ntrebare, Sau, poate, un răspuns. Dar glasul nostru nu era ascuns? Poate zăream o șoaptă în pleoapa tremurată. A...
spuneai ceva
de Mihai Chira
te ascultam tăcut rezemat de glasul tău spuneai ceva despre soare și lună despre clipele dulci ce ne țin împreună mă sărutai peste gânduri și-mi spuneai să aștept să devin înțelept îți sorbeam...
Ecou...
de Cristina Tomosoiu
Spuneai candva de par de miazanoapte, Si mai spuneai ceva de trup de miazazi; Spuneai ca, oricat as fi de tine de departe, La fel - ba chiar mai mult - mereu ma vei iubi. Te-as intreba acum: astepti...
inscriptie pe o dimineata
de Motoc Lavinia
pe scurt as fi zis mai bine sa ne urcam pe pereti eu eram in limba pre limba mea tu spuneai ceva diminetile se crapau ca pepenii verzi uite asa in venele mele se lasa din genunchi praful hai...
Și te țineam numai, simplu, de mână…
de Nicoleta Tase
Și te țineam de mână simplu ca un copil adormit între două anotimpuri târzii mi-era somn și te strângeam de mână simplu zăpada îmi desenase acuarele sub gene îmi spuneai ceva despre greieri și despre...
Cer
de Razvan Constantin
Deschizând ușa în zori Obrazu-mi s-a cutremurat și de durere am căzut. La tălpile tale mă rugam să mai stai, Să-mi mai dai să sorb din nectarul zeilor… Privind peste mine, către părul de-acum albit...
trenul de noapte
de Vasile Pin
la început era singurătate cu grenade nesemnalizate muream cu zece ani mai bătrân decât mine fără alcool un câine de idee lingea rănile nimeni care să mă șoptească să mă uite trenul cioplea gări...
caderea unei fantome
de cristina kudor-bandi
-când ai încetat să crezi că totul poate fi reparat? -atunci când singurul lucru pe care mi-l doream a disparul, lăsând în urma lui doar o cicatrice mare, o cicatrice ce nu se vindecă, e prea multă...
shift within
de Petru Teodor
mereu întinzi mâna mereu ai mâna ta întinsă ca și cum valurile sunt spasmodice desfăcute în floare și visul încordat pândește lumina dar nu te înțeleg încerc să-ți curăț buzele de nisip și nisipul...
Încă o copilă
de Bodea Diana Mihaela
încerc să îmi acordez inima la fericire la o stare de bine completă și asumată iar asta nu e chiar atât de ușor pe cât s-ar crede dar zi după zi, cu atenția cuvenită unei atari problematici de viață...