Poezie
inscriptie pe o dimineata
1 min lectură·
Mediu
pe scurt as fi zis mai bine
sa ne urcam pe pereti
eu eram in limba pre limba mea
tu spuneai ceva
diminetile se crapau ca pepenii
verzi uite asa
in venele mele se lasa
din genunchi praful hai
sterge-ma de praf
am un mormant de crescut
a ajuns la marimea patru
(mi-ai luat bilete mergem la teatru)
rochitele au ramas mici
doar o pasare
goala cum nu s-a mai vazut
a tasnit afara
uite-o cum trage coltul plapumii
dupa ea
lesul cerului e greu stie mama
la gat pamantul o margica
de portelan
buna dimineata pasarea mea
22 martie 2004
0137358
0

ma crezi ca plang?
daca ieri am tacut, dupa ce ti-am citit poeiza aceasta, la care m-am uitat cu o uimire aparte,(pe alt site literar), azi vad in mine o imensa revolta impotriva unor decizii ale lui dumnezeu...
poezia ta mi-a amintit ca sunt mai slaba, mai neputincioasa decat stiu, decar cred ca pot fi...
sa-ti vina un asemenea gand \"am un mormant de crescut\"?!
trebuie sa simti o durere imensa ca sa poti vorbi in asemenea metafore...
atat de frumos sa vorbesti despre o durere, chiar imaginata sa fie...
e o bijuterie poezia aceasta si nu o pot comenta din cauza emotiilor...