Poezie
trenul de noapte
1 min lectură·
Mediu
la început era
singurătate cu grenade
nesemnalizate
muream cu zece ani mai bătrân
decât mine fără alcool
un câine de idee
lingea rănile
nimeni care să mă șoptească
să mă uite
trenul
cioplea gări oameni
gânduri de nisip
marea era o pasăre
în cuib
ai urcat când îți uitasem
ultimul iubit
spuneai ceva
într-o limbă uscată
în derivă
te-ai încurcat în brațele mele
și buzele tale s-au lăsat greu
sufocate
001.225
0