"spre casa mea" – 20363 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMihalcea Alexandra
Nu e prea mult d spus...m-am nascut prin primavara anului 1988!Gradinita in cartier(Berceni),scoala generala(Sc de Sud 190) tot in cartier si acum am avansat la liceu(CNME)Colegiul National Mihai Eminescu din centru(Unirii,casa Poporului cum te duci spre Constitutiei)asa... si cam atat!Pe viitor ASE si vizitarea/locuirea in strainatate.Mai multe p viitoare mea adresa d web(care sper sa fie in curand)!Oricum enjoy this for the moment.
25 poezii, 0 proze
GETA NEDELCUU
Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...
25 poezii, 0 proze
elena muntianu
Sunt nascuta in zodia fecioarei...o fire pragmatica si totusi...visez. E printre puținele lucruri in care percep a ma regasi. În rest, traiesc din vise si sperante, lupt pentru zambete si lacrimi, cant din orice si fac din noapte birou de studio intens in ale poeziei, tot din principiu. Ceea ce sper a fi doar o premiză a evoluției o reprezinta insa departarea ,dorul de casa, de studiu, de prieteni. Dorul de tot ce imi da glas, putere si curaj. M-am jucat cu literele, dar fiind prea strambe m-am oprit, spre a evalua ce nu e asemeni asteptarilor mele, ce nu regasesc in jurnalul unei studente la Stiinte ale comunicarii, si ce ar trebui sa intrevad. Acum continui sa mă joc cu viața mea și a altora in sensul in care nu am mai facut-o pana acum. Sunt curioasă, nerăbdătoare si alteori contradictorie; e greu sa aflu ce vreau cand muzica unei nonsalante incerte in tiuie-n urechi; e greu sa tin pensula in mana cu care candva pictam curbe purpurii. Stii, parca nici arta nu e aceeasi, nici gandul...
1 poezii, 0 proze
Darjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
slavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
Haran Giorgia
Sunt nascuta in 30 martie 1997,in Brasov. Momentan studiez arta la un liceu de specialitate, intr-o clasa de plasticieni. De mica am iubit sa desenez, pictez, compun,scriu. Arta reprezinta viata iar prin ea, portalul spre propria mea lume nu se va inchide niciodata. Nu am nevoie sa fiu iubita mai mult decat trebuie, prefer sa raman cu panza langa mine si penita din calimara decat cu oameni falsi ce imi distrug increderea. Nu sunt cine stie ce faptura deosebita, chiar daca unii asa ma considera. Sunt pur si simplu o marioneta care innoata intr-o mare plina de deseuri. Marea -viata- deseurile-necazurile- care polueaza marea. De ce m-am nascut? Sa fiu cineva. De ce traiesc? Sa ajung cineva. De ce am sa mor? Am sa mor drept cineva important. ~ multumesc tuturor cititorilor~ Sa pornim campania de "ecologizare" a marii~!
6 poezii, 0 proze
Badulescu Mihail Gabriel
Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...
20 poezii, 0 proze
istode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
Baubec Izzet
Numele meu este Baubec Izzet. M-am nascut pe 12 septembrie 1979 in orasul Targu Secuiesc, din tata turc si mama romanca, ca sa clarific provenienta numelui meu mai ciudat. Am urmat studiile gimnaziale si liceale in orasul meu natal, iar studiile superioare le-am facut la Brasov, la Fundatia Culturala si de Invatamant " Sfintii Apostoli Petru si Pavel", profilul filologie cu specializarea pe romana-engleza.In momentul de fata sunt profesor de limba si literatura romana la Liceul Teoretic Nagy Mozes din Tg. Secuiesc. Primul si sper ca nu si ultimul meu volum se numeste "Exorcistul", si a aparut la Editura Arania din Brasov. Lansarea a avut loc la galeriile Kronart din Brasov, pe data de 20 septembrie. Cam asta ar fi pe scurt, biografia mea.
32 poezii, 0 proze
spre casa mea
de Vlad Adina Ioana
se sparge glasul meu adânc mănânc,ușor mă-nec mâncând las trupul meu în hău să cadă și nu mă zbat,mă las de pradă doar o lumină blândă mai zaresc privesc în șoaptă și mă fericesc nu plânge trist și...
Casa mea era departe
de ciutura carmen luminita
O liniște atât de albastră la Viena că nu încăpea într-un singur vis.Fiecare\"guten nacht\" cotea Dunărea spre casă.Parcă mă dedublam seară de seară, pe niște alei pietruite cu gânduri,una spre nord,...
casa mea din amintire
de Mihai Sedan
Parcă abia ce m-am trezit dintr-un straniu și cumplit vis si simt cum parca am fost lepadat de ochiul cerului, smuls din eternitate, pedepsit, cazut, într-o lume atât de tristă, nedreaptă,...
Bunica mea
de Tudor Rares
mi-am închis ochii pentru o clipă spre fața casei bătrânești spre casa-n care ne spunea bunica basme și povești, gardul cel verde a putrezit de prea mult timp ce a trecut ce tremură-n bătăi de vânt,...
Sa fii aproape
de Radu Elena Ileana
Acum pe drum spre casa mea Abia aștept s-ajung la ea De parcă m-ar aștepta cineva Ce fericită aș fi în ușa mea Să mă îtâmpine iubirea Nu va fi așa dar știu că este cineva Ce-aștepta undeva,la fel ca...
Crenguta inghetata
de Adria Martin
Veneam azi spre casa hotarata sa-i spun ca vreau sa divortam. Nu mai merge, de fapt n-a mers niciodata! De cand ne-am casatorit nu facem decat sa ne certam. Cine-ar fi crezut ca se va ajunge aici?...
Mi-e frica...
de Miruna Daniela Vasile
Mi-e frca sa zbor spre cerul azuriu, Mi-e frica sa plec spre casa mea, Mi-e teama ca ma vei uita. Am o teama, aici, in suflet; Ajuta-ma sa scap de ea! Am in inima un zumzet Si totul sta in calea mea....
împărăteasa Cristal
de enus ruxandra
Într-o dimineață, pe când îmi ascuțeam de zor săbiile ce învinseseră atâția monștri, aud deodată tropotul cailor ce păreau a veni spre casa mea. Eram curios să aflu cine ar putea sa mă viziteze la...
Acul și bula
de Marinescu Victor
(ce dacă eu sunt geamăn) cineva tot spune că dăm bine împreună când dumnezeul tău se încalță cu scorpioni al meu stă până la brâu într-un râu înnoadă pești pe firul apei cică îi învață drumul spre...
și niciodată nu ar fi o ultimă stație
de Alexandra Vlad
ți-au crescut copii în gropițele din obraji și ai început să mă iubești ca un om mare mă gândesc să mă mut într-un tramvai dimineața toate tramvaiele merg spre nicăieri apoi spre casă la șfărșitul...
