"soarele gol" – 14619 rezultate
0.01 secundeMeilisearchDominique Costescu
Lucrurile frumoase se demonstrează...Păcat că de cele mai multe ori așteptăm ca altcineva să le facă...
7 poezii, 0 proze
Andreea
Soarele...numai el poate straluci etern in ochii cufundatzi in durere..
13 poezii, 0 proze
GDGeorge Daoan
Văd soarele într-o frumoasă zi de toamnă, puțin după apus. Copilăria cu toate nebuniile naive și spontaneitatea pură o petrec în Bucovina. Ma mut în capitală odată cu majoratul pentru studii și tot aici...
13 poezii, 0 proze
Otvos ildi
Când soarele a aparut cu zâmbete și visurii, Iar cerul a început sunetul cel dulce al primăverii, Natura fericită ne-a cântat Iubirea dulce a timpului. Cu miere-n suflet și în inimii, Natura ne-a rostit Cântecul tainic de iubire Mirosul florilor de mai, Recită încet,cu duioșie Versul lin al dragostei; Spunându-ne cu dor secretul primăverii.
1 poezii, 0 proze
Mariana Pacurariu
S-a spart albastrul si ...soarele e tot o rana la apus.
3 poezii, 0 proze
SIspiru ion
Nascut acolo unde marea se uneste cu soarele la rasarit ,la 12/03/1979 in Mangalia . Iubesc poezia si atunci cand eu cu mine am ramas petrec timpul citind vietii poezii!!
13 poezii, 0 proze
neleapca mihaela
fiecare copac este un deget cu care pamantul arata soarele din noi
4 poezii, 0 proze
Neagu Isabela Bianca
M-am nascut intr-o zi in care soarele scalda cerul,si iarna incepea sa-si adune prietenii,si sarbatorile si pleca pe alte meleaguri.Mi-am propus sa fiu in aceasta viata un inger...acum sunt inger pentru toti cei ce imi simt prezenta necesara...Locuiesc in toate zarile,si calatoresc in toate gandurile,eu cred ca nu trebuia sa spun prea multe despre mine...
10 poezii, 0 proze
PJPetru jipa
Am văzut cerul prin lentila unei iubiri și am văzut soarele. Am văzut cerul prin lentila tristeții și am văzut norii. Am văzut cerul prin lentila ochilor tăi și am descoperit fericirea. Iar acum privesc , la cerul ochilor tăi pentru a descoperi viața .
111 poezii, 0 proze
nicu brezoianu
destin rătăcitor printre străini suspină locul în țintirim veghează crucea creștinească ca ieri își arde soarele în vârful doabrei focul sunt clipa care curge în cel ce-o să se nască e-mail;pnice13@yahoo.com
126 poezii, 0 proze
soarele gol
de cristian catalinoiu
el o cunoaște pe denisa o știe îi spune pe nume își drege glasul la ea și se vaită să-l întrebe ce are viața se repede-ntre ei cu patru sau chiar mai multe picioare e oarece vânzoleală pe-aici se...
soarele gol
de Mariana Pancu
uite, în nord se-adună cocorii și pleacă, pe cer se desenează harta unei foste mari iubiri numeri o mare, un munte, o altă mare, un alt munte, o salcie, un corcodus, un salcâm, un liliac, nimic n-a...
Eclipsa memoriei
de adrian grauenfels
Soarele gol Rochia ta pe covor Pete în soare..
Infirmitatea poetului de cursă lungă…
de Romulus Câmpan Maramureșanu
Când soarele gol Îți Va-n Gogh glossa desculț(ă), Când vei scrie o a treia scrisoare mâncând-plângând rărunchi-ciulinii Bărăganului, Când didactici magne-și vor scrie epici magne, Vei simți pe...
Ce tânără eşti!
de Grigore Vieru
Curând Va răsări soarele Gol, rourat. Spice l-or înveli, Ramuri l-or acoperi. Curând Va asfinți soarele Și va avea îndureratul Meu chip. Ape îl vor sorbi, Pământul l-o acoperi.
din păcate
de Dely Cristian Marian
pelerină bătută-n pietre sărate să scrijelească soarele gol sub orice formă pedeapsa zeilor caverne în caverne la rădăcina muntelui vulcanic respiră aer pentru foc de întuneric se topește carnea în...
Isaac Asimov: Maniheism intergalactic
de Valeria Manta Taicutu
Apărut de curând în traducerea lui Florin Ionescu, romanul „Soarele gol” (Editura Univers, 2007) de Isaac Asimov aduce în actualitate o problemă ontologică aproape demodată: locul și rostul omului în...
zidurile sonore ale poeziei
de Ela Victoria Luca
sprijinită de ferestre așa cum se sprijină unul de celălalt în ură dușmanii așa cum se sprijină sinucigașii de marginea vieții îmbătrânesc lent de la unghii în jos numai fruntea îmi rămâne fără...
Perspectivă
de Mihail Crama
Pe un drum - desigur drumul care duce spre moarte, m-am întâlnit cu Soarele - era imens și frumos - mi-aduc aminte, domnilor, în ziua a șaptea era undeva lângă glasul sângelui, jos. Mirat cum treceam...
nașterea...
de ioana matei
pașii mei se petrec la tine în palmă... cu lacrimi de piatră o lume închisă orbește privirea ochi dezgoliți de esențe sunt triști nu te-nțelegi adormi o minune și zbateri iluzii nu știu ce vor...