"singurătatea e inutilă fără un machiaj perfect" – 17212 rezultate
0.04 secundeMeilisearchpirvu ioana alexandra
Inlantuit Singuratatea e o sabie ascutita Ce-ti taie glasul de-a trai, Si viata nu mai fericita Unu singlul lucru mai ramane,de-a iubi. Cand n-ai o sora sau un frate Pentru a darui si a iubi Ramai rapus de singuratate Ca un ostas pe campul de razboi. Dar daca in viata apare o raza de sperana, Si se naste un nou-nascut Te ridici si lupti mai depate Pentru singutatea a o birui. Si cand vezi ca rade intr-aletale brate sufletul iti surade in tine Si inmia se-n groapa in iubire Fara a ramane loc si de alta fericire.
1 poezii, 0 proze
NVNelia Viuleț
Singurătate! Privesc spre viitor și văd doar o umbră. E umbra inimii mele. O inimă plină de suferință. Privesc în depărtare și văd numai întuneric! E întunericul ce mă-nconjoară și mă-ntristează. Privesc în inima mea și văd numai singurătate! Singurătatea în care m-am pierdut...singurătatea care e pretutindeni. Privesc spre lumea care mă-nconjoară! Și ce simt? Numai durere...!
195 poezii, 0 proze
EBemanuela bunea
ce spun despre viatza?!absurd..dispret.cum e sa simti pe propria piele inutilitatea?cum e sa intrevezi mereu un final nefericit,nedem care sa tzi infraneze elanul..?cum e sa suferi?sa suferi pt nimic concret ..asa,intruna..degeaba..din panica.sa rizi scriind,stiind,crezind ca ai secretul.stiu ca e zadarnic.cine pierde? timpul ma omoara,putin ate putin..mai greu decat singuratatea...de ce?cum sa inteleg de ce?!mereu intrebari..intrebari fara raspunsuri..intrebari cu raspunsuri care genereaza alte intrebari..oare cum ajung la capat? nu voi reusi.nu pentru ca sunt pesimista ..ci idealista.nu voi reusi pentru ca n se poate
1 poezii, 0 proze
ESElena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
DBDick Bulan
"Simt ca mor de singuratate, de iubire, de disperare, de ura si de tot ce lumea asta imi poate oferi"(E.Cioran) "Faptul ca exist eu dovedeste ca lumea n-are nici un sens"(E.Cioran) "Fiecare om poarta nu numai viata sa, ci si moartea sa."(E.Cioran)
6 poezii, 0 proze
LMLelia Mossora
Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...
16 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
MTmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
dragoi andreea cristina
LUI EMINESCU Rasare,apune,in lacrimi de stele Un geniu din neguri de ere... Sta straja la cumpana veacului sfant Si-si cauta-n tihna un tainic mormant! E steaua singuratatii cazuta Pe sfant pamant romanesc. O raza abia aparuta, Dar stinsa in tacere pe veci! Eminescu,altarul poeziei, rostita In limba dulce si clara, Iubire si taina mereu harazite Sa bucure un popor si o tara!
1 poezii, 0 proze
Axel Lenn
Activitate: - redactor sef al revistelor Un altar cu singuratati, Ioan Maiorescu, Catcher – C.N. Carol I, Craiova - redactor sef al revistei A Doua Veghe – UMF Craiova - redactor al revistei virtuale Sisif, E-Leonardo - Cenaclul Al. Macedonski, C.N. Carol I, Craiova - Cenaclul Litera, Craiova - Societatea Scriitorilor din Oltenia - Cenaclul Colinele Vietii, UMF Craiova Colaborari: - rev. Traian, Deva - Cuvantul Libertatii – supliment cultural, Craiova - Museum, Craiova - Litera, Craiova - Noi, NU! Bun de tipar: - Victor Stoicea, Mihai-Ciprian Stoicea – "Despre cele sapte minuni ale lumii antice", Ed. SITECH, Craiova 2001, ISBN – 973-657-164-5 - Axel H.Lenn – "Letters from the Soul" (An International Poetry Anthology), The International Library of Poetry, USA 2002, Library of Congress ISBN – 0-7951-5160-8 - Axel H.Lenn – "The Sound of Poetry" (CD Anthology), Library of Congress, USA 2002 - Axel H.Lenn – grafica si prezentare pentru volumul de poezie "In numele iubirii" – Raissa Simion,...
32 poezii, 0 proze
singurătatea e inutilă fără un machiaj perfect
de Anca Zubascu
de-atunci știu să îmi port teama pe tocuri cui nu investec zâmbete în străini și din principiu nu iubesc oameni care au obiceiul să moară ca în dimineața aceea când ne-au lăsat să ne plângem morții...
Între garduri
de Sorin Coadă
Nu-mi imaginasem vreodată puterea de a rezista unei curse ce părea fără capăt. Aveam avantajul de a nu-mi cunoaște urmăritorii și păstram distanța, mai speram încă. Le auzeam îndemnurile de hăitași...
scrisoare dintr-o piatră albastră
de Dana Banu
mi-e teamă să îți spun că nu am să vin că așteptarea ta acolo în margine înfrigurată de mare e inutilă te văd și te știu înalt delicat și cu mâini albe prelungi pictând poduri pentru întoarcerea mea...
Biletul de trimitere
de Emma Greceanu
Nu și-a dat seama când a început să vorbească cu adevărat, cât timp a trecut, de când el nu se mai sătura să spună și să spună cuvinte. O multitudine de fapte se îngrămădeau undeva la capătul minții,...
Nocturne
de Florin Hulubei
te lovești de aerul tare al nopții aici se vede unul din punctele tale slabe încordarea și fuga de realitate mizând pe o necesitate aproape morbidă de a visa în curând nimic nu va mai fi al tău...
Exercițiu de anti-supraviețuire
de alexandra toma
Stă culcat în zăpada semi-topită cu ochii pironiți pe cerul gri. Frigul i s-a insinuat încet sub piele, i-a pătruns în oase și îi îngheață treptat sufletul. Nu-și mai simte trupul măcinat pe...
Singur pe bancă
de Dan Norea
Îmi place să povestesc istoria câte unui haiku și discuțiile stârnite. Mai întâi am postat în concursul săptămînal, etapa a 78-a, poemul de mai jos: singur pe bancă de ce sunt două umbre ? toamnă...
Înger, om, rațiune. (partea I)
de Beatrice Zornek Claudia
~1~ Înger? -Dacă aș fi știut ce e acela un zâmbet, poate aș fi ridicat colțurile gurii pentru o clipă. Mi-am dorit de atâtea ori să iubesc, și am simțit asta de fiecare dată. Și de fiecare dată mi-am...
Focuri profane
de Valeria Manta Taicutu
Focuri profane Despuiată în mare măsură de simboluri mitologice, tributară unui antropocentrism de tip profan, care transformă eul poetic în simplă ființă biologică supusă intrării în neant, poezia...
și tinerețea asta fără nici o noimă...
de Gabriela Marieta Secu
Și ți-am promis că ne vom revedea la 100 ani ai mei si la cei 112 ani ai dumitale... si regret promisiunea asta, nu știam cît de lung imi va fi pustiul până acolo... soarta și-o mai face și omul când...