"prea ușor se moare..." – 20506 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
EBEmilian Ilarion Bodea
Bodea Emilian Ilarion. Sunt născut în 08 august 1980 la Baia -Mare. Am absolvit Management și Tehnologie - Universitatea Politehnică Timișoara. Încă din primii ani mei ani de adolescență eram preocupat de posibilitățile unei perspective. Astfel am realizat că viitorul se poate construi foarte ușor pe unele compromisuri, dar n-aș mai fi fost eu. Am ales o cale mai puțin sclipitoare, așa am aflat mai multe despre demnitate. N-am ales un profil uman, jurnalistic, avocățesc (de și puteam) pentru a-mi păstra liniștea și o oarecare curățire ce-o așteptam. Însă obișnuiesc să fiu autodidact. De multă vreme îmi dădusem seama că mi se potrivesc din ce în ce mai mult cuvintele :``Noi doi suntem la fel. Nici ca alți oameni, nici ca alte păsări`` - film Paulie. Așa am început să simt cum sensul vieții mele este o pasiunea pentru poezie, poate un sens prea trist uneori, dar destul. Am publicat în revista ``Singur``...
8 poezii, 0 proze
MSMargareta Sterian
Margareta Sterian (n. 16 martie 1897, Buzău, România – d. 9 septembrie 1992) a fost o pictoriță, scriitoare și traducătoare româncă. A fost soția poetului Paul Sterian. Pictorița, poeta, romanciera, traducatoarea și scenografa, Margareta Sterian a lăsat o opera vastă și complexă, semn al autenticei vocații enciclopedice și al prea-plinului emoțional, care îi conturează un profil aparte in cultura națională. "În acest secol lumea a devenit un sat mare, se pictează și se inventează pretutindeni. Noile mijloace de comunicație au făcut un mare serviciu omenirii, dar nu știu dacă au favorizat descoperirea unor mari talente, de calibrul celor care s-au născut, au trăit și au creat în orașele renașterii italiene. Comunicațiile, aparatele, călătoriile au favorizat și pastișarea valorilor, imitațiile, pastișele de tot felul", mărturisea într-un interviu, spre sfârșitul vieții, iar opera Margaretei Sterian reflectă, în mod strălucit, spiritul său iscoditor, forța extraordinară de a nu se lăsa...
16 poezii, 0 proze
RHRaluca Oana Helgiu
,,Nu există întâmplare, fatalitate care să împiedice, să oprească sau să deturneze un suflet decis de la înfăptuirea hotărârii sale." Acum câțiva ani de zile, am avut șansa să-mi public primul volum de proză scurtă, care se numește: ,,Jurnalul unei depresive». La lansarea de carte, care a avut loc la Colegiul German Goethe din București, Sorin Preda a spus, faptul că: ,,În Constituția lumii ar mai trebui inclus un drept, pe lângă cele deja existente: dreptul de a exista literar, de a debuta. Nu e ușor și nici la îndemâna oricui să scrie o carte fără a ști că ea va fi publicată cândva. Raluca Oana Helgiu e un caz fericit. A ajutat-o perseverența de stirpe germană, talentul și năvala colțoasă a unor confesiuni rostite în gura mare. Cartea ei este un început și o confirmare. Ea arată cât de important este pentru un tânăr să fie posesorul a două aripi tipografice. Sunt sigur că ele o vor ajuta pe Raluca Oana Helgiu să se înalțe literar cât mai sus!” Am câștigat premiul de literatură în...
62 poezii, 0 proze
CAConstantin Abăluță
Constantin Abăluță (n. 8 octombrie 1938, București) este un poet, prozator, critic, antologator și traducător român. Este diplomat în arhitectură (1961), pe care a practicat-o pâna în 1969. A debutat editorial ca poet în 1964. A mai scris și proză, teatru și dramatizări pentru radio. Într-o antologie publicată în anul 2000, Abăluță se descrie ca un poet al banalului. Adesea, poeziile sale încep cu un fapt banal, după care virează spre absurd. Totuși, în spatele exteriorului banal și absurd, se ascunde o realitate dură. În antologia Poezia română după proletcultism (ed. Ex Ponto, Constanța, 2000), alcătuită de Constantin Abăluță, prezența unor poeți fără prea mare cotă la box-office-ul literar este explicată de antologator prin aceea că atunci cînd își acordrează liric sensibilitatea cu expresia, poeții mărunți pot produce poeme antologabile. Opera poetică * Lumina pământului, 1964 * Piatra, 1968 * Psalmi, 1969 * Unu, 1970 * Eww Erre, 1972 * Poèmes. Art et poésie (1973); * Există,...
12 poezii, 0 proze
CPCătălin Precup
Cătălin Cosmin Precup, artist vizual, născut în '81 la Tîrgu Mureș, absolvent de Liceu de arte, apoi studii universitare și postuniversitare la Universitatea de artă și design din Cluj-Napoca, în prezent trăiește și activează în București. Trebuie spus de la început că nu mă interesează etichetele și că nu fac mare deosebire între actele creației, fie că e vorba de pictură sau de poezie. În acest sens se poate zice despre pictura mea că e o poezie vizuală. În general, textele pe care le creez sunt fie transpuneri ale unor idei pe care nu le-am pictat sau desenat și care capătă prin scris o expresie și o formă mai adecvată, fie sunt (ca) niște prelungiri/corespondențe/completări/replici, cîteodată combinîndu-se, la propriu, cu imaginile. Din această cauză, dar și datorită faptului că lucrez ca un alchimist, scriu sporadic iar de multe ori revin, retușez, reciclez, finisez, arunc (poemele de aici vor avea aceeași soartă, în curînd, mai ales că au cam îmbătrînit), demersul putînd părea...
8 poezii, 0 proze
GIGheorghe Istrate
Născut la Buzău,la 11 mai 1940,în satul Limpeziș,județul Buzău,România.Licențiat în Litere(1968),POET și jurnalist Nu se stiu prea multe despre acest scriitor, decat ca este stabilit in germania unde este membru al "Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern" - asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilor Asociatiei, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene. Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost președinte permanent al juriului celor 13 ediții ale Concursului național de creație literară „V.Voiculescu” – Buzău. Publica articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi...
4 poezii, 0 proze
CPChuck Palahniuk
Charles Michael "Chuck" Palahniuk (21 februarie 1962) este un scriitor american născut în Pasco, Washington, SUA. Romane Fight Club (1996) Supraviețuitorul (1999) Monștrii invizibili (1999) Sufocare (2001) Cîntec de leagăn (2002) Jurnal (2003) Bîntuiții (2005) Rant (2007) Snuff (2008) Pygmy (2009) Spune tuturor (2010) 1962. Primele sale doua carti, trimise unor editori din New York, au fost refuzate. La fel se va intimpla si cu romanul Fight Club, respins initial pentru ca a fost considerat „prea intunecat si prea riscant”. In loc sa-i mai estompeze tonul, Palahniuk il va duce la extrem. Publicat in 1996 si devenit un roman clasic al literaturii underground, Fight Club este la ora actuala, in opinia criticilor si a publicului cititor, una dintre cele mai originale si mai provocatoare carti scrise in ultimul deceniu al secolului XX. *** Charles Michael "Chuck" Palahniuk born February 21, 1962) is an American transgressional fiction novelist and freelance journalist. He is best known...
0 poezii, 0 proze
COCristina Oprea
M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din jud. Suceava. Momentan locuiesc în Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de Informatică la Al. I. Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea lor personală, socială și moral-creștină. Mi-au plăcut de când mă știu natura, muzica și poezia.. Am scris doar câteva poezii copilărești, cu rimă, în clasa a șasea...și alte câteva, mult prea serioase, în anii de liceu... Din anul 1998 am început să-L descopăr și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel Căruia îi datorez totul: Dumnezeu. Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia – Cuvântul Lui. Din 2008 am început să exprim câteva din gândurile și emoțiile mele, mai ales din dialogul meu cu Dumnezeu, sub forma unor versuri simple...cele mai multe născându-se în timpul încercărilor mele de a învăța să cânt la chitară.. Am descoperit poezia haiku la începutul anului 2012, la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Câteva zile mai târziu...
14 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
HBHoria Bonciu
Horia Bonciu (n. 19 mai 1893, Iași, d. 27 aprilie 1950) este pseudonimul literar al lui Beniamin (Hieronim? Bonciu?) Haimovici (cunoscut și sub pseudonimul de Sigismund Absurdul), scriitor avangardist român. A colaborat la revista Meridian și a scris poeme și romane experimentale. A fost student la Berlin, unde a frecventat cercurile avangardei, mai precis ale mișcării expresioniste. Nu și-a finalizat studiile. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare. Este considerat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc unul dintre precursorii postmodernismului. Opere * Lada cu năluci, 1932 * Eu și Orientul, 1933 * Poemele către Ead, 1933 * Bagaj, 1934 * Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936 * Brom, 1939 * Requiem, 1945 * Pensiunea doamnei Pipersberg, Colecția "Restituiri", Editura Dacia,...
1 poezii, 0 proze
prea ușor se moare...
de Bogdan Nicolae Groza
istovită mâna face în liniște gestul resemnat al cuvintelor prematur părăsite într-o tăcere neconvențională atât de îndepărtată este vena vocabulei încât nici un strigăt al sângelui nu se mai aude…...
Asa se moare
de Valentin Palade
Mă mir... Cum m-am trezit de dimineață? De-atata liniște de gheață Se prăbușeau copacii, rostogolindu-se usor, Aburi firavi de somn creșteau in locul lor, Si frunze veștede... și mai usor Plangeau și...
dresorul
de mihai carabet
Apare brusc în mijlocul câmpiei negre: își ia avânt prudent spre cer, dar pe măsură ce înălțimea devine prietena, el e tot mai îndrăzneț, spărgând cu duritate norii albi cu vârful tocit de timp. E...
Transfer de identitate
de Manea Ionut N.
Diminețile s-au obișnuit fără tine mult prea ușor cerșesc în piața de vechituri oamenii mă privesc indignați când cade câte un bănuț nici măcar nu mă privesc de parcă pălăria mea ar fi o ghenă dar...
De dor
de Elena Mihail
Înalță-ți capul către soare Și-ascultă vorba unui dor, Ce pare că în mine moare, Un ultim glas al unui vechi amor. Alunecând ușor în agonie, Trecând apoi mult prea ușor în extaz, Zburând parcă-n...
Testament pentru iubire
de Maria Prochipiuc
undeva într-un loc anume oamenii mă uimesc îmi alătur pașii de pașii lor fiecare cuvânt răsună sub clopot când se face noapte ascult uneori singuratică învăț bucuriile pe de rost dorurile îmi...
Cele 7 elegii ale tristeții
de catalin ioan vega
Pași mici alunecă din gânduri Din viață aleargă clipele flămânde După miracole căzute în taină. Ascuns de tristețe destinul Te învață taina de-a muri… Cât de ușor aleargă în decor Dansul muzelor urcă...
Iti gust mereu intaia sarutare
de Marius Florin
Ti-au plutit pasii prin mine, urma s-a scurs prin paratrasnetul vechi, ruginit. Ramai aceeasi ce n-ai fost, cu mine ce sunt acelasi visator distrugator de real. Iti gust mereu intaia sarutare si-mi...
Ana
de Emma Greceanu
Timpul, care până nu demult nu mai măsura decât zile lipsite de evenimente sau schimbări previzibile ale vremurilor, trecea acum măsurând clipe de viață sau pași către moarte. În noaptea în care urma...
Dulce ironie
de nica ioana
Cateodata ma intreb care este scopul nostru in viata,in afara de poluarea acestor taramuri candva pline de neatins si lipsite de involutia/evolutia oricarui lucru miscator...oare ar trebui sa avem o...