"pe căi de veacuri" – 22197 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean
Lizard Lizerd
Nu am îndrăznit, pâna acum să le "expun" si mă refer aici, bineinteles, la poezii.Iertați-le dacă sunt stîngace căci, deși vin de pe căi iîntortocheate, nu sunt prea multe drumurile pe care le-au străbătut.
3 poezii, 0 proze
Efim Tarlapan
Efim Tarlapan s-a născut pe 17 mai 1944, in loc. Măgurele-Bălți din Republica Moldova. Absolvent al Facultății de Filologie(secția Ziaristică),Chișinău. Volume publicate: Scuzați pentru deranj...-1974 Zâmbete cu supliment-1987 Atlas comic-1990 Buturuga mică-1993 Dioptrii pentru ochelarii de cai-1995 Alfabetul-ghicitoare-1999 Toporul taie închinându-se...-2000 Îngerii din cerul gurii-2003 Scrieri de satiră și umor (satire, epigrame, poezii, aforisme)-2003 Pro-scris (volum selectiv-satire, fabule, epigrame, ghicitori, versuri pentru copii, pagini de jurnal)-2005 Antologia cronologică a aforismului românesc, ediție unică (editura Dacia din Cluj-Napoca)-2005 Marea antologie a epigramei românești (editura Prut internațional, cu oprefață de academicianul Mihai Cimpoi)-2005 Câte-o poantă de căciulă... (Antologie cronologică a epigramei românești de pretutindeni și a epigramei străine)-2007 Cu mâța-n carte... (Antologie cronologică a parodiei românești de la-nceputuri până azi)-2009 Membru al...
21 poezii, 0 proze
Iulian Andriescu
M-am născut în dulcele (acu vreo sută de ani) târg al Ieșilor, în luna lui Făurar, în a șaptea zi, în anul de la Dumnezeu 1980. Școala am trecut-o destul de greu, că nah, cine era să mai hoinărească prin minunatele păduri ale Ciricului sau ale Buciumului și să hălăduiască pe toate aleile și străduțele târgului, din Tătărași și până-n Copou, de la CUG și până pe dealul Păcurarilor? De ajuns la facultate, am ajuns, ca tot omul, și-am și terminat-o, că deh, au trecut cinci ani. Amu, bunul Dumnezeu știe pe ce căi am s-o apuc...
37 poezii, 0 proze
Adi Cusin
Adi Cusin (26 ianuarie 1941, Gleiwitz, Germania - 21 aprilie 2008, București) - renumit poet român. Unul dintre cei mai importanți poeți români ai ultimilor patru decenii. Numit deseori și "noul Labiș". * 1941 26 ianuarie Se naște la Gleiwitz, în Germania (actualmente Polonia), Adolf Aristotel Cusin, viitorul poet, cunoscut sub numele cu care-și va semna scrierile de la debut și până la ultima carte, Adi Cusin. Adi Cusin s-a născut din părinți români. Tatăl, Ioan Cusin (n. 1911), era din Rădăuți-Prut (jud. Suceava), iar mama, Aurelia Cobilanschi (n. 1923) din Cernăuți. Născut într-o familie de gospodari înstăriți din Rădăuți, tatăl avea să urmeze școala generală și liceul la Școala de băieți „Grigore Ghica-Vodă" din Dorohoi, apoi Facultatea de drept din Cernăuți, fără a susține însă licența. Orientându-se spre Școala medie de căi ferate din Cernăuți, în 1940 obține diploma de șef de gară și o cunoaște pe Aurelia Cobilanschi, cu care se căsătorește. Dar imediat după căsătorie, în iunie...
13 poezii, 0 proze
Bianca Pasca
Nascuta pe 10 martie 2000, iubitoare a naturii si a animalelor, imi place sa scriu , sa calaresc, sa citesc, sa joc tenis, sa cant. Iubesc caii. Site personal: - de povesti : biapasca.tripod.com - despre cai : biapasca.tripod.com/regatuliubitorilordecai
3 poezii, 0 proze
Dragos Serban
Pe 16 dec 1978 apare pe lume dornic de a cunoaste imprejurimile Dragos Serban, intr-o casa veche de la marginea Bucurestilor. A crescut inconjurat de birturi de mahala si de muzica lautareasca. La inceput nu le baga in seama. Dupa care a inceput sa le urasca. Dupa si mai mult timp, o data cu schimbarile interioare a descoperit in oamenii aceia simpli din mahalale, care zac pe scaune tocite din lemn cu tigari proaste in coltul gurii si o jumate in fata, toata filozofia populara romaneasca. Si a inceput sa-i iubeasca. Pentru ca i-a inteles. Pe ei, si pe ceea ce se ascunde in spatele unui palton rupt in coate.
70 poezii, 0 proze
Ene Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Bogdan Stefan Achim
Nu stiu de ce-o fac, dar e cert ca-i ceva ciclic; acum ma apropii si astern pe hartie, apoi ma departez...
3 poezii, 0 proze
Marius Mistrețu
Biografia mea moleculară se află în genomul pe alocuri zdrelit la telomea, secvență din ce în ce mai scurtă, ținînd seama de cei 47 de ani, pe care nu pot spune că-i am, din moment ce au trecut. Dar biografia cu oarecare semnificație se află în mințile oamenilor cu care am interacționat. Așadar, cîte persoane atîtea biografii. Și toate ale mele.
3 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
pe căi de veacuri
de Ștefan Petrea
mă varsă vremea-n sens de prin suișuri și doar în morb de ploaie curg în tină și-n dulcea ta făptură clandestină în patrii de cuvinte cu tăișuri. mai duc rostiri de drag la ghilotină spre a le curăța...
sonet socio mortem
de Ștefan Petrea
în piața vieții vinde orb vedere, privire dreasă cu subînțelesul și deasă când a fi de pâini culesul, nevăzătorii împilând tăcere. dar pe măseaua trează-i fiert abcesul curgând cu apa-n ochilor...
incoerență
de Andre Donescu
dacă am iubit vreodată mai mult am uitat par veacuri de când furia mă incită o chemare nostalgică revine de departe și mă agită iar și iar taina clepsidrelor solare mă face să uit lumea și teama de...
Nopți carpatice
de Alexandru Bogdanovici
În noaptea grea se odihnesc Carpații, - cirezi de zimbri cu capul frânt pe labe. Ecoul tace în silabe, Cascadele se-ngână somnolent. În coama vânătă dorm spații, Mitologii, legende dorm și anii, Și...
Sonet 147
de Cristian Vasiliu
Februarie. Se-ascute lancea ierbii; Păsări grăbite își înnoadă zborul; Un clinchet dulce tulbură izvorul Și-n miez de codru se adapă cerbii, Iar prin cojocul gros al babei Dochii, Împuținat de aurul...
Atata, doar mai mi-a ramas!
de ioana ilie
Să-mi cumperi sufletul cu bani? Nu poți tu, de ai vrea. Eu îmi ascult doar cugetul, Crezând simțirea mea. Atâta,doar mai mi-a rămas! Din câtă suferință, O lume rea,ce mult am tras ! Și câta umilință....
Chemări uitate
de ursu loredana
E templul acesta de piatră și în el stau de veacuri statui de argint, Răsună ecou de timpuri apuse, prin epoci ce ascund al vremii sublim. Se lasă din cer o ploaie cascadă, cu ropotul său de cai...
Miliția polisului tomitan
de Dragoș Vișan
Miliția polisului de la mare pân\' la Istru era-n mare apărare din exilul lui Ovidiu Din civil mă fac bărbat milităros la treizeci și trei de ani Alții alegeau transformarea din cadeți în civili...
Drum părăsit
de Paul Mircea Iordache
Singurei borne kilometrice rămase pe șleahul Bălușeni-Botoșani Imensul șarpe-ncolăcit pe dealuri, Din colbul verii, galben-brun-roșcat, În letargie sacră stă de veacuri, Parcă suind spre cer trup...
