"oameni și viermi" – 20227 rezultate
0.02 secundeMeilisearchcozaru mirela
Ma numesc Mirela si vad ceea ce este bun din oameni si din viata!
14 poezii, 0 proze
FSFlora Mărgărit Stănescu
Sunt un om care vine dintre oameni și se îndreaptă tot către ei. Din moment ce viața cu bune și rele este sursa mea de inspirație, consider ca așa este normal și corect. Culeg întâmplări de la oameni și le dăruiesc oamenilor, trecute prin filtrul personal și redate în stil personal. Flora Mărgărit Stănescu Nu scriu decit de placere si pentru a aduce bucurie cititorilor ce agreaza stilul meu.
23 poezii, 0 proze
MBmarin badea
melancolie de sticlă / trianon hotel / oameni și iepuri / fricile / alien - vinea
421 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
ISIuliana Serban
M-am născut pe 2 iulie 1977, la Tulcea. Am început să scriu în 1997, din nevoia de a găsi o parte din adevărul despre mine și despre ceilalți oameni și de-a le împărtăși și lor ce-am găsit. Un poet a zis odată că "oamenii sunt răspunsuri care-și așteaptă întrebarea și se sting pentru că ea nu mai vine". Am vrut să-mi găsesc întrebarea... pe a mea și pe cea pe care trebuie s-o pun celorlalți. Tot din 1997 fac parte din clubul "Nouă ne pasă!", cea mai frumoasă și sinceră experiență cu oameni care mi s-a oferit în viață. Din 2000 sunt profesoară de informatică la Colegiul Național "Cantemir-Vodă" din București. Încerc să le ofer unor adolescenți motivația de a-și construi o viață frumoasă și scuturată de fals și convențional. În 2002 am publicat un volum de versuri, intitulat "Drum spre a fi".
100 poezii, 0 proze
PCPanait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
LLorelei
M-am nascut intr-o minunata zi de Mai, rezultat al dragosetei pentru iubire, dintr-un muntean de pe plaiurile dulcei Bucovine si o floare de la ses, intr-un cartier din Bucuresti. Cautatoare a fascinantului si neobisnuitului, dorind libertate in miscari si gandire…..au fost elementele cu care parintii mei au inteles ca trebuie sa ma incurajeze. In timp, am invatat sa traiesc fiecare clipa, s-o pretuiesc, s-o simt. Am invatat sa traiesc frumos, sa iubesc dragostea pentru iubire, sa daruiesc din ce am, sa nu-mi pierd credinta in oameni si speranta chiar daca Lectiile de Viata pe care le-am primit au fost, uneori, destul de dure si mai am de invatat multe. Imi place sa-mi astern pe hartie gandurile, impresiile, dorintele…..ma iubesc pentru ca exist si iubesc Viata in aceasi masura. Am avut o copilarie fantastica, am invatat sa iubesc si am cunoscut natura in toata splendoarea ei, m-am contopit cu ea sub toate formele, am simtit-o cu fiecare fibra a trupului. Din 1987 lucrez in Ministerul...
14 poezii, 0 proze
NTnicolae tomescu
Mulți, foarte mulți ani doar ca cititor am avut de-a face cu literatura. -din ianuarie 2007 public frecvent pe Agonia ro. -colaborări sporadice în Tribuna Sibiului, Formula AS și în Boema (Revistă de literatură și artă) ce apare la Galați -septembrie 2012:îmi apare romanul Spre Necunoscut la editura ARHIP ART -octombrie 2017: îmi apare romanul Străbătând ceața la aceeași editură mai 2021 îmi apare volumul Oameni și vremuri-povestiri contac:tutu_tomescu@yahoo.com https://www.amazon.com/dp/B0BZJG5TDT/ref=mp_s_a_1_1?crid=DSLOGXWQH7D9&keywords=ol%C4%83ne%C8%99ti&qid=1679680740&s=books&sprefix=%2Caps%2C254&sr=1-1&fbclid=IwAR0Dr5qysqcRx4aUolU89CbGscdFh5hnSwThum6pxh-mQx7rhdQOUMRWAZ0
915 poezii, 0 proze
AZAnca Zubascu
Născută în 28 februarie 1986 în Dragomirești, Maramureș. Absolventă a Facultății de Litere, secția LMA din cadrul UBB și totuși veșnic studentă. Nepublicată, nepremiată, necunoscută... Scriu despre apa Izei, despre oameni și lucruri. Scriu despre viață. Nu sunt poet, scriitor sau critic și nu vreau să devin. Prefer să rămân omul pe care l-am construit până acum. Aștept să fiu tratată ca atare.
115 poezii, 0 proze
LPLigia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
oameni și viermi
de enea gela
ați văzut cum merg oamenii care se-mbată din damful propriului sânge i-ați întâlnit? vine câte unul se-așază sub pom prea amețit pentru a mânui praștia întinde mâna să pice mărul bolnav îl prinde...
arctic
de emilian valeriu pal
cîteodată pe oraca se-aprind focuri atunci orașul meu se sufocă mă așez în pat ca un contorsionist exersîndu-și numărul pentru marele final aștept un asasin care să termine ceea ce au început alții...
Despre foametea din “Rai”
de Velimirovici Nicolae
Unui slavofil, despre foametea din “Rai” (Scrisoarea a 167-a) Vă mirați de foametea înspăimântătoare care domnește în Rusia de acum- așa o foamete că până și în săraca Austrie oamenii milostivi...
Ego sum
de Cristina-Monica Moldoveanu
dumneata ce hram porți? care va să zică crezi că ești om de ce nu crezi în Dumnezeu, dar crezi în tine? oare aceasta înseamnă să fii om, să crezi ceva ce nu cunoști? cum dovedești că tu ești om, dar...
Nemuritorii
de Nick Sava
(fragment) ...să-mi permiteți să vorbesc pe scurt despre acești nemuritori. După cum zic tradițiile iudeo-creștine,...
Viermii din praful putrezit!
de Fluerașu Petre
Un fulger… cerul a tunat a inceput o ploaie orasul s-a cutremurat in templu spumegau siroaie pe strada, moarte oameni alergau lumina alba, crepuscul, noapte iar tunetele biciuiau agitatie, nadir...
Toreadorul
de Tambac Alexandru
De mic lui ia plăcut să fie în vârf,să fie sus, cu taurii ce s-a luptat el fără teamă ia răpus. Era pe atuncia un fecior,un neînfricat toreador tribunele vuiau de oameni și numele-i strigau în cor....
Nu se mai întorc, întorsule suflet
de Adrian A. Agheorghesei
Nu se mai întorc vremurile în care cerul era locul unde cojeai lumina cu palmele pline de palme, cu ochii tăi, numai cu ei, numai ai tăi, când lucrurile nu trebuiau explicate, despărțite, umplute cu...
dâre
de Valeriu D.G. Barbu
ies din pământ viermi grași se târăsc pe lângă ziduri bătrânii spun că așa ceva nu au mai văzut dacă neobservându-i îi calci nu-i poți strivi sunt cauciucați nu fac niciun rău se târăsc și apoi...
N-are
de Nistor Mircea-Iulian
E fum pe câmpul de bătaie, Și soare mult, și des, Și nici un nor nu mai umbrește Pe-ostașii de pe șes. Li s-au albit devreme craniul, Căci unul a rămas. Și nu mai mișcă, nu răspunde, Nu cade la...