"nimic nu poate fi egal cu tine" – 20366 rezultate
0.13 secundeMeilisearchIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
Laura Botusan
Buna tuturor! Ma numesc Laura si am 17 ani.Sunt eleva in Colegiul National Gheorghe Lazar si pot spune cu tarie ca sunt mandra sa fiu ~ LAZARISTA ~ !! Cei din jur spun despre mine ca sunt o fire originala si creativa.Consider ca in viata,nimic nu poate fi de neatins,si de aceea mottoul meu este : DACA VREI CU ADEVARAT POTI! De mica pasiunea mea,a fost sa scriu si sa compun atat versuri cat in special proza.Sincera sa fiu nu imi pot imagina viata fara e creea....mai multe a-ti putea afla citindu-mi scrierile..sper sa va incante si astept pareri sincere...cam atat despre mine..bye bye :)
1 poezii, 0 proze
Emil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
Andrea Bede
Sunt un copil în creștere. Biografia mea începe acum 17 ani, dar nu conține nimic relevant pentru o antologie, mai ales pentru că textele mele nu vor ajunge acolo. Sunt un copil anormal într-o școală cu mulți copii normali cu părinți normali, profesori normali și tot ce poate fi mai normal într-un oraș normal dintr-o regiune anormală a unei țări normale din Europa. Sunt voluntar și sunt mândră când pot spune că am organizat ceva pentru cei din jur din propriile forțe și cu ajutorul celorlalți voluntari. Iar ce fac eu nu e perceput ca "normal" de persoanele din anturajul meu (de care voi scăpa în curând). Tot ce am zis aici are un singur scop: să demnonstreze faptul că disprețuiesc cuvântul "normal" și tot ce implică el. Și faptul că o carieră strălucită mă așteaptă.
1 poezii, 0 proze
Lorena Popa
M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...
36 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
Golita Ciprian
Posed o minte ciudata.Nu stiu,poate abia acum ma definesc ca OM.Am 18 ani,sunt Berbec(nu prea cred in zodii)dar cat de cat mi se potriveste.Imi place sa scriu poezii ca sa ma relaxez sau sa ma amuz pe anumite teme. Sper ca voi fi acolo unde vreau si sper ca va plac versurile mele(nu sunt cine stie ce,dar ma straduiesc). Altceva...nimic deosebit!
3 poezii, 0 proze
Veronica-Maria Moroaca
Despre mine aș putea scrie multe sau nimic...Aleg să scriu că îmi place foarte mult să scriu, atât de mult că uneori, când nu am la îndemâna o foaie și un creion, scriu cu gândul. Averea mea îmi sunt cuvintele așternute și născute din gândurile mele. Încerc să fiu astfel cel mai bogat om...Și poate aș fi, de-aș ști să inving și să câștig timpul...
5 poezii, 0 proze
Ina Simona Cirlan
Născută între iarnă și toamnă, între zi și noapte, pendulez mereu. De aici și dificultatea de a încropi o biografie. Nu am făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit probabil să fac. Am avut însă șansa de a primi pe cărările sufletului, oameni minunați care mi-au deschis Uși înainte de a bate. Așa se face că, am început să public în cîteva reviste și pe diverse site-uri literare. Mi s-a întâmplat chiar un merituos loc trei la un concurs de proză scurtă desfășurat la Onești. Unul dintre criterii se referea la vârstă, păcat, dacă s-ar fi pus în discuție criteriul greutății poate aș fi înhățat premiul al doilea. Dacă mi se mai întâmplă vreo minune,în afară de faptul că trăiesc, promit să refac biografia. Nu mă iau niciodată în serios pentru că am învățat atât de târziu să râd. inacirlan@yahoo.com Pe varfuri printre blogarii: http://www.scaietina.com/
84 poezii, 0 proze
Felicia Mariana Orban
"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...
91 poezii, 0 proze
nimic nu poate fi egal cu tine
de Vali Nițu
am uitat că mai sunt aș fi putut fi cu tine iubita mea din fiecare anotimp cu cerceii din cireșele lunii mai cu buze roșii și glezne arcuite spre popas am rămas poate ultimul la trecerea de pietoni...
viitorul prezent
de Vali Nițu
cred că nimic nu mai poate fi ca altădată când timpul meu era egal cu al tău tu nu aveai capul în nori iar eu eram cu picioarele pe pământ iubita mea din prima bancă posibil să mai exiști în colțul...
ecoul unei tăceri
de Vali Nițu
nimic nu poate fi egal sentimentului de septembrie când s-a născut iubirea unei poezii logodită în șoapte cu ecoul tăcerilor scrise patru decenii vorbite în rodul lăstarilor din stâncă unde floarea...
Euridice va muri oricum
de marin badea
Cum să te comporți cu o femeie care își exteriorizează emoțiile cu o naturalețe care te sperie? Te vede pentru prima dată și tot ce face este să te ia, simplu, de braț: Ce faci, ariciule? Iar tu...
George Dumitru - în drumul spre Ithaca
de Maria Prochipiuc
Așa cum unele reviste le dedică rubrici permanente atât personalităților consacrate cât și debutanților, nu poate fi o mirare pentru cititorii siteului, că poezie.ro a dedicat o rubrică specială...
Mi-e dor de Cassandra
de cornel marginean
Locul. Unde e marginea lumii? Nicăieri nu este o margine, doar când distanța de cuib crește avem impresia ca noi locuim la marginea lumii. De aceea e pamântul sferic, sa nu existe pentru nimeni acest...
Mi6 altfel
de Marinescu Victor
Ce frumos e! Ce ochi are! Îti vine să-l mănânci!…tot drumul am fost împiedicați de câini, de oameni cu câini, de copii, de bunicii lor, de mamele lor…Ford în sus, ford în jos, Ford era peste tot și...
jurnal 1
de viorel gongu
E joi. Sunt liberă câteva zile. Duminică am musafiri, îl serbăm pe Costel. M-am sculat devreme și el m-a dus la piață și m-a și adus. M-a lăsat în fața blocului și a plecat la muncă. Sunt o femeie...
Ganduri
de Andrei Dumitrescu
Daca nu as fi fost crezut pana acum de nimeni,ar fi trebuit sa fiu mort cu siguranta! Daca nu as fi incercat sa-mi ridic capul din pamant mai demult,inca m-as intreba ce este departarea... Pentru ca...
Oglinda din fereastră
de Alex Serban
Vreau să-mi fac curaj Să sar și să zbor în lumea care mă așteaptă cu geamul deschis Copacii uzi îmi întind o creangă de ajutor Mă cheamă să le plimb frunzele sub tălpile mele. În depărtare un câine...
