"mă uit în urmă, urma nu-i…" – 21135 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
dan ciustea
ma definesc ceilalti..nu ma recunosc,decat daca ma uit in oglinda..oglinda altora..
1 poezii, 0 proze
ATAnghelina Tiberiu
Bucurestean pierdut printre muntii cavernosi si umpluti pana la refuz cu fiinte, ridicati inca dinaintea existentei. Ma uit prea adesea in mine cautand un raspuns pentru cei din exterior, uitand mereu ca viata este doar imitatie... pentru ca asa cum a trait primul dintre oameni asa vor trai toti: cu stiinta mortii si frica neexistentei. Contact: http://tezeu.wordpress.com/ at_tezeu@yahoo.com at.tezeu@gmail.com
27 poezii, 0 proze
pintescu adrian
sunt absolvent al liceului grigore tabacaru filiala radauti cu profilul de matematica informatica intensiv.in prezent ma uit cum se plimba furnicile
1 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
GMGabriel Marcovici
pasionat de literatura, de muzica rock, participant la citeva concursuri literare pentru amatori.evidentiat de citiva profesori in timpul gimnaziului pentru interpretarea la pian a unor partituri de beethoven. in facultate am avut o mare sansa de a ajunge cercetator. in prezent ma chinui sa imi cresc cei doi copii rezultati dintr-un mariaja nefericit. pentru asta mai scriu citeodata poezii si le distribui prin metrou si prin autobuze. in timpul liber imi place sa ma uit pe fotografii vechi.
3 poezii, 0 proze
MGMaria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
Rotariu Ema Bianca Nicoleta
Biografie? Biografia mea?! Eu! Eu sunt ceea ce scriu. Chiar sunt ceea ce scriu. Iubesc sa ma transpun in lumile mele a caror usi sunt inchise pentru ceilalti. Da, am mai multe lumi! Mi-am creat cate una pentru fiecare anotimp, pentru fiecare vis sau angoasa. Imi iubesc lumile! Asa cum si ele ma invata pe mine sa iubesc! Scriind invat sa iubesc. Imi dau lectii singura, zi de zi. Si uneori e greu si uneori ma las mult timp. Sunt perioada in care nici macar nu citesc. Ma cutremura. Cum sa nu citesc? Si apoi nici nu scriu. Dar mereu ma intorc la ...as spune coala de hartie, dar e tastatura de multe ori si ma uit. Ma regasesc.
1 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
VMValentin Mălăescu
bla, bla... chiar sînt un om care nu dau doi bani pe cine a fost, ce note a avut la școală, cîte neveste și cîte amante și alte chestii de genul ăsta. Nu mă interesează să mă uit pe gaura cheii, mă interesează ce și cum scrie, sau a scris, și atît. N-am nimic de ascuns (nici măcar colaborator al Securității n-am fost, nici membru PCR și nici probleme cu legea n-am avut), nu am pudori și nici tabuuri, dar nu consider că privește pe cineva viața mea. Nici măcar în privința vieții strict private nu am nimic de ascuns, nimic rușinos, pur și simplu țin la un principiu: nu mă interesează că Jimmy Hendrix a murit de la o supradoză, mă interesează doar că a fost, în opinia mea, cel mai mare muzician al lumii. Sau, dacă vreți, mi se rupe că D.R.Popescu a fost un jalnic lingău comunist, pentru mine e doar un mare scriitor. Simplu. Și apoi, nici nu cred că oi fi te miri ce mare personalitate ca să prezinte interes pentru cineva biografia mea (și de aș fi, tot n-aș renunța la principiul ilustrat...
9 poezii, 0 proze
mă uit în urmă, urma nu-i…
de Macovei Costel
nimicul de uitare mă frământă între degete ca pe un cocoloș de pâine umbra mea devine mai transparentă și zimțată pe margini cuvintele s-au deschis la vene și lasă sânge iar eu sunt plin de litere...
Spre nicăieri…
de Adina Radu
E cald. E foarte cald. Aș putea spune că e chiar caniculă. Mă plimb singură pe străzile pustii. Soarele se scurge pe asfaltul încins, grăbindu-mi pasul. Sunt obosită și mi-e sete. Dar e duminică și...
Corespondente
de Antemir Antonio Eduard
1 ….oamenii m-au adoptat... un fel de prezenta atipica atmosferei de targ de campie, sarac si plin de prejudecati.... Vreo cativa tati cu fete de maritat au inceput sa-mi prezinte... oarecum voalat...
E-o vreme…
de Tarniceri Aurelia
Doamne, o vorbă bună-aș vrea s-aud, Un glas șoptit, o blândă mângâiere! Mi-e sufletul zdrobit de brațul crud Ce fruntea mi-o apasă cu putere. Tu Doamne știi povara ce m-apasă, Cu-atâta zbucium și...
dupa capu meu
de dragos rotea
Parcă am primit o lovitură direct în frunte. Și parcă mă clatin încă pe picioare în urma impactului. Presupun că nu a fost cine știe ce grav, din moment ce, iată, I’m still standing. Totuși, aștept...
Sinele regasit
de Lorena Stoica
Mă minunam zilele trecute cum am reușit sa mă pricopsesc cu starea asta de spirit atât de uscata, de seaca si fara gust. Conteplu la cei din jur trepidația emoționala in care au intrat si mă întreb...
O plimbare cu Salvador Dali
de Andrei Contiu
Sunt nespus de bucuros, pentru că nu mă așteptam să accepte atât de ușor să iasă la plimbare cu mine. Este în fond, un personaj cât se poate de ocupat! Ca să ajungem în parc, va trebui să coborâm de...
Prea multe povești
de Mihail Valentin
Prea multe povești Am scris foarte multe povești, Foarte multe iubiri am cântat, Foarte multe legende sau vise Ce cuprind adevăr și minciuni… Totul a fost frumos- și fericit, și dureros… Un timp...