"inima e un fluviu cu pește piranha" – 20125 rezultate
0.03 secundeMeilisearchCarmen Moraru
Sînt un cutit ros pe marginea tăișului de dorul cumplit al pîinii fierbinți, și rolul meu se suspendă ruginii, în locul prolificei împărțiri. Un chibrit arzînd e inima mea ajunge-o suflare și gata cu ea.
32 poezii, 0 proze
coca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
alexandru matei
Lacrimi, in fond... A trecut atata timp de cand cu ura Si pistolul in mana ai strigat :"va urasc pe toti in mod egal!" Si-ai tras... regreti? A trecut atat timp de cand tot rogi un zeu sa-ti fie tata Dar tatal te inseala... te ucide... te sugruma. A trecut atata timp de cand sangerezi cuvinte fara sens De cand in oglinda nu ti se mai arata chipul De cand inima ei e stearpa.... Si te doare si tipi... inspaimantat... Dar, ce ciudat, te-ai injunghiat! Incruntare... curmare? cine stie VIATA, lacrimi, in fond..
25 poezii, 0 proze
Ene Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
gabor monica
poeziile mele au fost publicate in cateva reviste dar nu asta e relevant. conteaza numai pasiunea.din ea izvoresc ode inchinate vietii... un text e considerat bun,dak putin din adancimea sufletul tau se revarsa pe hartie,si se incapataneaza sa se dilate,pt a modela un mic loc din inima ta.
5 poezii, 0 proze
Ela Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
Cristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
Adriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Iulian Sgarcitu
Iulian Sgarcitu s-a nascut la Braila pe 20.09.1968. Liceul „"Gheorghe Munteanu-Murgoci”" din orasul natal. Studii economice superioare, urmate de un masterat in management. Din anul 2000 isi ia inima in dinti si se expune oprobriului incepand sa publice pe site-ul www.poezie.ro . La indemnul unor entitati astrale cu gusturi literarea extravagante, debuteaza in anul 2006 cu volumul „"Glissando" ”. Lansarea oficiala a volumului a fost amanata in ultimul moment pentru ca autorul risca sa fie sufocat de fanii dezlantuiti . *** In anul 2014 publica la Editura Sfantul Ierarh Nicolae, sub pseudonimul Chris Bluemoon, volumul de versuri "Daca vei intreba". Raspunsul Marelui public la acest act de adanca si intensa cultura a fost de neimaginat: datorita tirajului insuficient cititorii prezenti la lansare s-au batut pe carti, sfasiindu-le pur si simplu in bucatele. Din fericire e-book ul poate fi descarcat de la adresa : librarie.bibliotecadigitala.ro ===
42 poezii, 0 proze
inima e un fluviu cu pește piranha
de Teodor Dume
suferă de o frumusețe inconștientă este punctul lui forte alături de alte câteva calități incontestabile ochi verzi nas alungit breton șuvițat în blond și multe alte picanterii pe care și le etalează...
teodor dume, durerea din spatele cărnii. o nouă carte
de Teodor Dume
durerea din spatele cărnii, o nouă carte semnată teodor dume cartea are 116 pagini și a prefața Ionuț Caragea redactor, Mioara Băluță desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a...
Marea palidă
de Paul Păun
Port între buze viața unui ou și între pleoapele încă închise algele plânsului, numai pustiul cunoaște această teribilă ploaie trecând odată cu păsările prin oasele feței, numai pustiul cunoaște...
initiere-poem absurd
de costea adrian
Se nasc atâția morți și sunt din nou aici (de jos, coboară-n sus) pământul redevine gând sfârșitul se transformă-n început. Un vânt dezgheață mii de trupuri și toți prezintă aripi cu care se...
București – orașul bucuriei de-a mă ști iubit e un oraș trist
de Dragoș Vișan
Când plouă prin București, parcă se spală pe ochi toate clădirile mai vechi și ne clipesc din ochii ferestrelor, pe când obrajii lor sunt umeziți, puțin întunecați de igrasie. Pe Calea Victoriei te...
Vesel și trist ( î-20.apr.2002 – 17.iunie.2002 )
de Batranu Costel
Un înger bun cu aripi moi, Cu suflet mare, bun și plin Zări uimit făcut cu chin Un prunc micuț și nu vioi. În zborul lui timid și-ncet Pruncul citi uimit uimirea – Și scoase brusc un mare scâncet...
Dușmănia
de sanda dan ion
Dușmănia... Angajații Agenției de Turism din Mamaia aveau grijă să nu se prea intersecteze prin excursii și îi puneau în autocare diferite pe nemți, pe francezi și pe englezi. Uneori, în ,,Delta de...
Scrisoare adresată poetului Adrian A. Agheorghesei
de Cristian Petru Balan
Domnule Adrian, Nu m-am gândit niciodată ca o simplă poezioară scrisă inițial cu gândul de a critica lipsa libertăților politice din România acestor zile va declanșa o discuție „analitică” despre o...
El e începutul
de Cioban Stela
el e începutul de unde încep eu să tremur ca o ramură de unde încep eu să fiu ca o viață sorbind viața din paharul chipului lui el e începutul de acolo încep a mă naște cu strigăte de travaliu mă...
De dor
de Adina Stoicescu
În mine e atât de mare tăcerea încât o percep cu vederea. Cât văd cu ochii, de jur împrejur numai tăcere, fără contur. Trag pleoapele peste ochi și ascult cum îmi curge prin vase un fluviu tăcut de...
