"doi N esc" – 20164 rezultate
0.01 secundeMeilisearchBerceanu Gabriel-Codrut
Copil mare, batran reumatic cu tichie de neintzarcat, doi ochi - unul deprins cu strada, altul cu poezia piele bine harshita in batalii de doi lei Nascut la Dunare, umblat mult, mereu plecat si de foarte putine ori intors de-a binelea. Castigat premii literare, publicat, scris, nescris, scris, nescris, scris... Am un prieten pe care il cheama Cezar si care s-a batut vitejeste cu militzia bulgara 23 de ani din care imi amintesc 20 2 tentative dintre care una nu mi-a reusit casa pe pamant un frate si multe idei Umblu cu un vagon de sticle goale in spate Si va urlu pe la porti: M-am apucat iar de scris....
23 poezii, 0 proze
CPcristiana pricop
n.20.02.1962(ora 6:30 a.m.) -moldova romania-langa tanacu casatorita si mama a doi fii am avut o revelatie cu 10 ani in urma (4-5 Iulie 2001) si, dupa asta, am inteles Ideea principala a Bibliei complet diferit de toate religiile lumii Biblia vorbeste despre o Separare Finala (Judecata de Apoi) intre "cei buni" si "cei rai" si eu am primit intelegerea ca aceasta separare nu va fi INTRE categorii diferite de oameni unii "buni" si altii "rai" ci va fi o separare INTERIOARA in fiecare suflet, in fiecare individ ( care va fi vindecat de boala pacatului si va ramane numai esenta sa divina, chipul si asemanarea lui Dumnezeu) astfel noi, toti oamenii, (fiecare barbat si fiecare femeie) vom fi mantuiti, salvati, si vom merge in Imparatia cerurilor exact opusul a ceea ce actualele religii predica email: cristianas43@yahoo.com
38 poezii, 0 proze
RARoman Anamaria
n. 1963 absolventă a Facultății de Drept București, promoția 1985 căsătorită, doi copii sunt aici, printre voi. o persoană optimistă și fericită. deși par "văzduhistă", cum ar spune un prieten. :) -E frumoasă și toamna, îmi spuse. Îmi întorc privirea și îl văd: stă cuminte, cu piciorușele apropiate ca la școală și cu palmele împreunate în poală. Își ține aripile la spate și mă privește întrebător. Îi zâmbesc. Îngerii nu-și murdăresc niciodată rochițele albe.
70 poezii, 0 proze
IMIon Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...
172 poezii, 0 proze
ADAnghel Dumbrăveanu
Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...
17 poezii, 0 proze
VCVirgil Carianopol
Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...
26 poezii, 0 proze
VMVirgil Mazilescu
Virgil Mazilescu (n. 11 aprilie 1942, Corabia, județul Olt — d. 13 august 1984, București) a fost un eseist, poet și traducător român, afiliat onirismului poetic. A scris printre altele poeziile „Cineva pe lume are nevoie de mine”, „Mi-am uitat casa și numele”. Este fiul contabilului Sabin Mazilescu și al Aurei Rădulescu. A urmat școala primară și gimnazială mai întâi în comuna Cușmir între 1948 – 1950, apoi câte un an la Turnu Severin și Târgu Jiu, continuând la Drăgășani între 1952 – 1957. În anul 1957 pleacă în capitală unde urmează Liceul „Spiru Haret” până în 1959 și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București între 1959 – 1964. După terminarea studiilor a fost timp de doi ani profesor la Scoala Generală din comuna Greaca din județul Ilfov, conform Legii repartiției uniform teritoriale din regimul comunist. Apoi, pâna în 1968, a ocupat postul de bibliotecar la Biblioteca Municipală din Ploiești. Din 1968 și până în anii '70, a fost secretar al...
32 poezii, 0 proze
SCStancu Ciprian Cosmin
Nãscut pe data de 20-10-1985 în Deva, un an mai târziu întreaga familie s-a mutat în Curtea de Argeș. Ĭn prezent student la Sociologie și la Asistențã Socialã în București. Ĭn timpul liceului a beneficiat de 3 burse de studii înafarã pe o perioadã de șase luni în Franța, Italia și Spania. Redactor-șef timp de doi ani la revista liceului (clasele a 11 a și a 12 a). Atestate de cunoaștere a tuturor celor 4 limbi de circulație(englezã, francezã, spaniolã și italianã) și de cunoștințe în economie. Nu a debutat încã într-un volum. Colaborãri cu diverse reviste culturale, preponderent locale. Membru al cenaclului literar "Avantpost", sub îndrumarea profesorului Anghel. Domenii de interes: Manifestã un interes constant pentru problemele generale ale umanitãții, în special cele legate de antropologie culturalã, politici sociale, etnologie, simbolisticã, psihologie socialã etc.
13 poezii, 0 proze
MDMaitreyi Devi
Maitreyi Devi (n. 1914 — d. 1990) a fost o poetă și romancieră născută în statul indian Bengal. A fost fiica filosofului Surendranath Dasgupta. Versurile ei au fost elogiate de Rabindranath Tagore. În 1933, Maitreyi Devi l-a întâlnit pe scriitorul român Mircea Eliade, care studia sanscrita cu tatăl ei și era găzduit de acesta. Legătura de dragoste dintre cei doi a fost sursa de inspirație a romanului eliadesc Maitreyi. Maitreyi a fost neplăcut surprinsă de această relatare și a scris propria sa versiune a întâlnirii: Na Hanyate, în limba bengali, sau Dragostea nu moare, în românește. În această lucrare, Maitreyi dezminte alegațiile de natură sexuală din romanul lui Eliade.
12 poezii, 0 proze
GBGheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
doi N esc
de Miclăuș Silvestru
în locul tău iubito e strânsă perna nu-i vina ta nu-i vina mea e vina sorții ce ne-mpinge ne ține-ndepărtați prin colțuri neumblate ale lumii iluzionat aștept întruparea viselor m-amăgesc pierdut în...
Galeria de îngeri
de Daniela Rusu
unu Și eu am un înger, numit Domnișoara Girafă. Nu-mi știe păcatele palmei, drumul ezitant, ura. Ca să îl chem îmi e de ajuns cântecul prelung al unei viori în toamna de miere. Albinele mor în zbor...
Epigrame pentru Zâmbete în Prier, 2017
de Gârda Petru Ioan
Motto: Ciocu mic! I. Era vai de mine, acum e vai de noi ETNOGEOGRAFICÃ Ea-i din Flămânzi, eu din Băicoi - Bunicii noștri-s din Plopeni - Ne-am făurit o viață-n doi Și azi trăim în Vaideeni. VAI DE...
În vizită
de Ghejan Andrei
M-am dus și eu ca omul în vizită la vecinii de sus, mai mult de obligație, că nu prea ne cunoaștem. Eu și-acasă sunt mai mult în vizită. Fusesem invitat la o ciorbă de potroace, cam ne-ortodox, (deși...
Mitraliorul de serviciu*
de Cornel Galben
Rătăcit printre poeți, geologul Vasile Matei a revigorat epigrama băcăuană, înscriind-o pe traiecte naționale și internaționale și intrând, la rândul lui, în elita reprezentanților genului. Obișnuit...
Cubul 2
de Iulia Elize
De te-aș fi privit atunci la fel cum ai privit-o tu pe ea, cu siguranță că m-aș fi descompus într-o spuză de praf. Da, casa mea, cubul meu fără plămâni, pe care l-am îngrijit atâția ani, atâta amar...
Doi sabotori
de Dragoș Vișan
Prin zgomotul junglei sociale ne vom lăsa târâți la vale de firul apei spre răstoace Se reactivează departe în câmpiile estice eriniile cu vechi vendete și vedete neoslave la moara părăsită sacii...
Doi pinguini jucând table
de Arin Donciu
Dimineața mea a început Cu o regretabilă confuzie. Dintr-un motiv (Care încă nu mi-e clar), Busolele, în loc să arate spre nord, Așa cum știau să facă Încă din burta mamei, S-au îndreptat dintr-odată...
Autoportret cu eschibiționiste
de Adrian Firica
îmi priește în gașca intelectualilor în derivă, dar dacă vorbim despre păsări mă bâlbâi. în fața lor la amiază, ornitologia este o carte despre visele lor ce depășesc închipuirea. omenește, am sunat...
De ce n-a fost jelită Carmen Zgarbur
de Helia Rimoga
Ca de atâtea ori în trecut, mi-am recompus – din spusele altora și din amintirile ancestrale, inconștiente, manifestate sub forma fanteziei – începutul intrauterin al vieții mele. De fapt chiar până...