"copacii nu tac" – 9629 rezultate
0.01 secundeMeilisearchmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
ion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
dana constantin
coodblu@yahoo.com http://www.youtube.com/watch?v=YVrOE39KT5A Tom Baxter - Skybound Toamna... traseu involuntar ...si nu am unde sa opresc mi-am spus pasul sau piatra pe care voi calca fara margini ca un apus fara bucurie ma va propti de umerii tai si am cazut in dorinta in dorinta de a avea frati printre copaci milenari dar unde mi-am infipt radacinile se facea ca era o inima vie ce rosogolea pamantul aratandu-ma lumii pe dinauntru afara de mine era inca liniste...
19 poezii, 0 proze
Philippe Jaccottet
"Singurul poet din grupul poeților romanzi care a locuit în Franța. Traduce din poezia italiană și germană. Poe crescut la simbolistica artei mediteranee și nostalgiilor septentrionale, care nu îngăduie libertinaje dar celebrează libertățile cuvântului, receptiv la seducția senzațiilor auditive, la cromatica psihologică, încărcând subțirimile portativului cu aluzii, reflecții și concepte(...)" - Ion Caraion Volume apărute: Promenadă sub copaci (1957), Ignorantul (1958), Obscuritate (1961), Aer (1967), Lecții (1969). franceză Philippe Jaccottet (né à Moudon, canton de Vaud, Suisse, le 30 juin 1925) est un poète et traducteur suisse d'expression française. Jaccottet a traduit Goethe, Hölderlin, Leopardi, Musil, Rilke, Thomas Mann, Ungaretti mais aussi l'Odyssée d'Homère. Son métier de traducteur a occupé dans sa vie une place considérable et se révèle, en terme quantitatif, plus important que sa production poétique; s'il a été dicté par la nécessité, il ne s'agit pas...
1 poezii, 0 proze
Alecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Adrian A. Agheorghesei
Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul. Licențiat în modul de a spune complicat că nu știu nimic, adică în filosofie. …Torturez copaci de vreun deceniu, cu tot cu pauze de masă și somn. Într-una dintre aceste recreații care a durat numai trei ani, îmi dau foc la cinci sute de texte. N-am băut cenușa! Când mâzgălesc vorbe, o fac duios, compact, cu vis de răspundere, cu prezență de sictir și, uneori, în lipsă de mine. ...Ce-i poezia? Câteodată, infirmieră cu craci groși, riglă și ferestre deschise în palme. Altădată, camionagiu în moarte cerebrală - donator compatibil. ...Ce ofer versului? Șuruburi, cârje, intimitate, timp. Foarte rar, uter. …Ce-mi oferă el? Leucoplast cu gust primăvăratic, după ce-mi toarnă șuturi în gură. ...Literar...
108 poezii, 0 proze
Aurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
ozanda johanes
Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..
4 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
Maia Cheregi
Iubitoare de animale, iubitoare de poezii, pasionată de fotografii. Sunt un copil, scriu multe poezii despre animale și natură. Fotografiez natura, animalele etc. Născută în 14.11.1999 Jud. Bihor, Oradea ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ Animale preferete: suricate, hiene, cai, tigrii, gheparzi, urși panda, lei, pinguini. Plante preferate ( copaci și pomi preferați): stejari, brazi, pini, molid, vișin, floarea-soarelui, margarete, bambus. ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ În viața personală: îmi place să alerg, să mă dau cu bicicleta, să merg la cumpărături, să bat la tobe, să mă joc cu cățelușa mea Fifi. ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ E-mail: maia_cheregi@yahoo.com ID: maia_cheregi
6 poezii, 0 proze
copacii nu tac
de Daniela Moga
Copacii nu tac, Sub scoarța lor e-o liniște nestingherită. Se-aude doar cum lava de melasă se scurge-n crengi Și clorofila-n frunze cum abundă. Copacii nu tac, Lipește-ți urechea de trunchi și ai să...
galeak
de hose pablo
Partea I Buzunarele sunt rupte curge depresneakul* din ele undeva în burtă nici măcar mâncarea nu-i la locul ei vreau sus pe le etajul 16 să stukesk* în jos să privesk stukitul cum parcurge o cale...
copacii nu mor primăvara
de Macovei Costel
oricâtă ploaie ar veni peste dezghețul lor ei au înscrisă frunza în inele și mugurii așteaptă în surdină învierea ploile nu fac altceva decât să rupă tăcerea scriind în muguri cerul verii însorite și...
Și să nu taci
de Diana Iordache
Și să nu taci, să-mi zici mereu măcar câte o literă, să nu-ți uit glasul. Să nu-ți întorci privirea, să-nfingi mereu din ochii tăi o rază înspre ființa mea. Și să nu stai, să mergi mereu cu mine, pe...
azi nu vreau să fiu
de Șerbănescu Ana
nu vreau să fiu tristă azi când toți copacii se întorc cu spatele nu vreau să fiu în pădure aș vrea să am un lac totuși să-l țin în palmă iar el să stea nemișcat să mă uit la el și el la mine cu...
tăcere perversă
de Dorina Șișu
Șade pustiul orbit peste tălpile tale, așteptând să-l trăiești, să te bucuri de moartea care te cuprinde alergând prin clepsidre cu mâinile strânse, privește pustiul orbit peste tălpile tale. Am să...
toamna copacilor...
de ioana matei
toamna copacii nu mor... tristețile tale sau poate tăcerea îi doare... în taină își merg somnoroși înflorirea acasă cu fruntea lipită pe clipe de frunze adorm și visează frumos... până la tine......
roșu hain
de iulian poetrycă
copacii din cișmigiu cad ca popicele în popicărie. stăm cu drujbele pe ei, corhălim. polițiștii de jucărie vin spre noi și vor să ne lege. văsâi nu tace, văsâi zice că e performăns și că ce pielea...
vinil
de emilian valeriu pal
nu sînt nebun la răsărit am un regat unde sînii femeilor ne sînt de-ajuns să trăim liniștiți și să nu ne mai trebuiască altceva adică îmi imaginez toate momentele urîte prin care putem trece...
genocid
de Ottilia Ardeleanu
să tai un copac fără milă să tai toți copacii de pe străzi să tai pădurile parcă mi-au dezrădăcinat inima nu mai am frunze nu mai am flori fructe răcoare umbră nu mai am aer copacii nu scrâșnesc...
