"cana de cafea" – 20877 rezultate
0.03 secundeMeilisearchcronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Alexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
cristiades mariana
studii universitare, viata zbuciumata, uneori in deriva ,alteori ok. din cand in cand un rasarit de soare care trezeste ceva in adancul meu, prin cenusiul orasului... muzica, un prieten vechi, o cafea aburinda....ce poate fi mai bun pentru o biografie completa?
1 poezii, 0 proze
Gheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Denisa Ispas
Am 24 de ani (sunt mare!), locuiesc undeva departe impreuna cu fericitul consort, imi plac o groaza de lucruri, mai ales ironia si sarcasmul, cartile, cafeaua, apa de orice fel (de la ocean la cada plina), fotografia, palavrageala serioasa sau nu, somnul si soarele. Nu (mai) fumez, nu colectionez fluturi, nici barbati, sunt aproape maritata (puie-v-a dracu' sa-mi ziceti tanti ca va strang de gat!), nu-mi plac mitocania si certurile degeaba, nu-mi place frigul decat daca e si zapada, nu trag cu tunul, nici cu urechea si mi-e frica de avioane.
4 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Nitu Maria
Prima zi:29 decembrie 1956, comuna Celaru, jud.Dolj Următoarele: 1975- Liceul Real –Uman, Lupeni, jud. Hunedoara 1980 - Facultatea de Limba și Literatura română - specialitatea română-franceză, Universitatea din București 1980-1989 - profesor titular de limba și literatura română, Școala Gen. Nr. 6 Vulcan, jud. Hunedoara 1990-în prezent- Bibliotecar-catalogator, bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” Timișoara Între timp: - membră a cenaclului "Pavel Dan" de la Casa Studenților Timișoara -din 1994: redactor la revista "Orient Latin", Timișoara. - redactor la Editura Eubeea, Timișoara. - din 2005: în colectivul de redacție al revistei "Pro-Saeculum" Focșani. Colaborări: poezie, proză, eseuri, cronici literare în reviste culturale: Timișoara: Orizont, Orient Latin, Rostirea Românească, Anotimpuri Literare; București: Luceafărul, Literatorul; Arad: Arca, Lugoj: Banat; Iași: Poezia, Pitești: Cafeneaua literară; Chișinău: Limba Română; Alba-Iulia: Discobolul,...
14 poezii, 0 proze
Alexandru Teodor Stamatiad
Al. T. Stamatiad, pe numele său complete Alexandru Teodor Maria Stamatiad, a fost un poet român simbolist. Poetul preferat al lui Macedonski din ultima serie de discipoli, Al. T. Stamatiad s-a născut în 9 mai 1885 la București, fiu natural al Mariei Stamatiade și al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady și cu Lucia Sturdza-Bulandra și fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la "Matei Basarab" și "Sf. Gheorghe", în București. După trecerea licenței în litere, este numit profesor de franceză la Arad (1914), apoi la București. DEbutează, în 1905, sub auspiciile lui Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua "Kubler", alături de care va rămâne și atunci când se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lângă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariția Literatorului, în 1918, Stamatiad devine prim-redactor al revistei, funcție la care renunță în urma unei polemici patetice cu bătrânul "magistru", neurmat...
5 poezii, 0 proze
Cernamorcenco Rebeca
..... Cand esti suparat scrie si nimic nu va putea sta in calea fericirii... Sunt mica, am 12 ani si de aceea poate nu am o biografie, sau realizari in viata. Insa as vrea sa devin cunoscuta in acest domeniu.Cu ajutorul vostru as putea macar sa imi imbunatatesc tehnica scrierii. Stiu, poate ziceti ca este doar un vis al unui copil, insa sunt mai matura, deoarece poeziile mele exprima mai mult tradarea, iubirea si viata. Accept orice critici, sfarturi si comentarii!
11 poezii, 0 proze
veronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
hose pablo
Această poezie ați fi vrut s-o scrieți voi De fapt nici nu este o poezie ca atare Este un mesaj de adio pentru comunitățile Acestea literare on on on_line Treabă e că îmi merge foarte prost Și trebuie să iau niște măsuri… urgent să fac ceva Evident că mulți dintre voi nici nu știu nimic despre mine Eu am doozeci de ani și nu nu … nu sunt fain. Acum o lună mi s-a născut o soră Familia mea are clipe frumoase dar și complicate totodat’ Crize financiare uneori chiar se ajunge la depresii din această cauză Deci eu acuma m-am dezis de internet Să contribui și eu la revenirea financiară [câtusi de puțin] a familiei Spre ușurarea unora sau nefericirea altora: Nu voi mai fi aproape deloc pe net Nu voi posta nimic deși aș vrea mult [Cu siguranță din când în când voi trece pe la net-cafe] Îmi iau rămas bun de la prietenii mei cyber Sau mai bine zis de la prietenii mei cu care Comunic mai mult pe net Să fiți liniștiți cu toții / cuminți Priviți frumos viitorul / bucurați-vă Să citiți neapărat pe...
141 poezii, 0 proze
cana de cafea
de sorin-lucian ionescu
Cana de cafea Sorin-Lucian IONESCU Pilcă, Butcaru și cu mine fuseserăm cantonați în sudul stadionului, la intrarea spre peluza a II-a. Nu-ș ce dracu minte creață dintre șefii noștri hotărîse să fim...
Cum să faci sex la o cană de cafea
de Somesan Sergiu
Cum să faci sex la o cană de cafea CONȚINUT PENTRU ADULȚI - NUMAI PENTRU CITITORI PESTE 18 ANI! Toate personajele au peste 18 ani! Toate personajele au consimțit la actele sexuale la care au...
cana de ceai
de Elena Ciobanu
a înfipt pliculețul în cana de ceai; cana a scrâșnit metalic în urma interacțiunii cu tava de cafea iar apoi răsucindu-se de două ori în jurul axei sale aproape a crezut că este partea întunecată a...
cană roșie, cafea uitată
de Macovei Costel
a fost odată o revoluție. furată. siluită. a fost un an defect. pandemic. și între ele viață cotidiană, plină de putreziciune când viermii ieșeau din zeama mustindă și desenau modele de întuneric....
iubitul celor 100 de zile
de Nuta Craciun
în seara asta norocul din cana de cafea își face de cap și tu ești singură liniile din palmă la fel ți-au prezis succesul iar tu ești singură stai și privești un tablou are forme omenești mâini...
cafea neagră
de Leonard Ancuta
într-o zi o să te trezești bătrînă ca mă-ta între pisici adunate de pe stradă și cărți o să te cobori cu greutate dimineața din pat singură în bucătărie o să pui de cafea. cu mîinile tremurînde o să...
Erorile zilei de vineri
de MARILENA MIHAI
Astazi imi numar erorile. Mi-am facut ochii zdrente Uitandu-ma pe ecranul Indaratnic al monitorului. Nici nervi nu mai am. Cred ca am sa torn o cana De cafea pe tastatura. Atunci va simti si ea Ce...
De la picioarele sufletului pînă sus în privire
de Eduard Rosentzveig
De la picioarele sufletului pînă sus în privirea ta ce s-a oprit în gol să scrie peretele alb cu ce-ar mai fi putut să fie frumos între noi, sunt eu ocrotindu-te și acum dinlăuntru; veioza rămîne...
