Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"când adormi la coadă la mega imaj"20733 rezultate

0.07 secundeMeilisearch
41 rezultate

critica-singura

ColecțieRubrică12 texte

"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschiv&#259 și tac când lovesc." – Cosmin Perța

de Raul Huluban

Ene StefanES

Ene Stefan

AutorAtelier

Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...

7 poezii, 0 proze

Alexandra Alb TătarAT

Alexandra Alb Tătar

AutorAtelier

~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...

148 poezii, 0 proze

AV

Aurel Vladu

AutorAtelier

Cand vei ajunge sa cunosti incearca sa nu uiti

17 poezii, 0 proze

Gavril KostachisGK

Gavril Kostachis

AutorAtelier

Cand la Cenaclu fost-am prima data In miez de noapte argintie Visam sa intalnesc o fata Dar m-am indragostit de Poezie!

96 poezii, 0 proze

andrada vissarionAV

andrada vissarion

AutorAtelier

cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.

9 poezii, 0 proze

bebe bocicaBB

bebe bocica

AutorAtelier

Cand realizezi că nu esti pe drumul cel bun? Atunci când orice ai face, faci cu mari sacrificii!

61 poezii, 0 proze

SD

Sur Daniel

AutorAtelier

Cand am sa am!

8 poezii, 0 proze

MR

Mariana Roman

AutorAtelier

Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!

12 poezii, 0 proze

Anatol DănilăAD

Anatol Dănilă

AutorAtelier

când am deschis ochii m-am trezit în acest trup pe care-l vezi și vinovat de felul lui eram cum vinovat e timpul că e sferic... http://penultimuldac.blogspot.com/

85 poezii, 0 proze

CS

Corina - Elena Strat

AutorAtelier

cand primesc "sfaturi" incerc sa nu tin cont de ele..sunt foarte atenta pentru ca nu multi imi vor binele..EI cred ca imi fac bine..facandu-mi rau!

2 poezii, 0 proze

când adormi la coadă la mega imaj

de Mugurel Simetru

lucram la un motor îl spălam sau ceva de genul că era un vis ciudat știu că sună ciudat libelulă ecvestră dar dacă era călare n-ai cum să-i spui altfel mai degrabă nu spui nimic și uite așa a trecut...

Atelier

Fantome de piatra

de monica andries

Erau toti: Othello, Desdemona, Hamlet si Ofelia, Romeo, Julieta Ne-nconjurau cu priviri hipnotice, calde. Fantome de piatra Pazindu-ne sarutul ca un gard De sarma ghimpata Traiam ceea ce nu se vedea...

Atelier

Simfojungla

de Dragoș Vișan

Împăratul Tarara-Tyran al tuturor gibonilor (parodie love story după ZECE NEGRI MITITEI și MARTORUL ACUZÃRII de Agatha Cristie) O partitură falsificată grosolan de personaje humanoide: Tarara-Tyran –...

Atelier

Vise

de Vulpe Ioana Lavinia

VISE Un vis poleit cu aur Visele!!... Ce sunt ele???... Niște iluzii! Sau poate niște realități închipuite! Cum sunt ele? Alb negre? Colorate? Sau poate…poleite cu aur!!! Pui capul pe pernă. Te...

Atelier

Albastru

de Ioana Veronica Epure

Just a perfect day you made me forget myself I thought I was someone else someone good (Lou Reed) Pentru că tu îmi ziceai mereu că se poate, că cerul poate să fie mereu albastru, pentru că deasupra...

Atelier

Ceasul rău

de Grig Salvan

Am ezitat mult înainte de a mă hotărî să vă povestesc această întîmplare. Chiar și acum cînd scriu mă încearcă îndoiala dacă e bine să vă povestesc și dacă voi fi crezut. De cîte ori am povestit...

ProzăAtelier

file de poveste

de Bodea Diana Mihaela

Ma sufocam teribil in camera. Simteam ca nu am aer destul, ca e prea cald, ca e prea ranced. Am alergat spre balcon. Am deschis larg geamurile sperand ca vantul cel proaspat si racoros de afara va...

ProzăAtelier

Anii cinematografului (III)

de Ghinea Nouras Cristian

Videla, Viola, Galtieri –cântăreți de operă? Telenovelas și războiul din Falkland Paradoxal, și telenovelele, deja inventate, dar pe care românii le-au descoperit după mișcarea din ’89, au fost tot...

ProzăAtelier

Bianca

de Fernando Vidal

-Lasă-mă să dorm, nu merg nicăieri. S-a așezat în genunchi la marginea patului, m-a rugat, s-a rugat la icoana pe care n-o aruncasem încă și a plecat singură la biserică plîngînd. Auzind ușa...

ProzăAtelier