"aerul în care nu ne atingem" – 13751 rezultate
0.02 secundeMeilisearchCalota Ion
Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.
1 poezii, 0 proze
Violeta Zamfirescu
În mijlocul verii, la 21 iulie 1920, în familia ofițerului Sterian Lăzăroiu, venea pe lume viitoarea poetă și prozatoare Violeta Zamfirescu. Se școlește în orașul natal, Craiova, apoi urmează studii de drept la Universitatea din București, dar nu reușește să le finalizeze. Își câștigă existența lucrând în mass-media: redactor la Gazeta literară (1954-1976), la Radio, ca redactor pentru emisiunile literare (1953-1959), la revista Luceafărul, redactor șef al redacției de poezie la Editura „Eminescu” (1969-1971). Începe să scrie versuri în Viața Românească, iar editorial iese pe piață în 1955, cu volumul „Inima omului”, în care abundă portretul, descrierea și comentariul liric. Violeta Zamfirescu este un poet prolific, versurile sale fiind reunite în numeroase volume precum: „Rodul pământului” (1957); „Ceasul de slavă” (1960); „Frumusețe continuă” (1964); „La gură de rai” (1965); „Dragoste” (1968); „Colind de primăvară” (1969); „Poezii” (1972); „Simfonie” (1975); „În aerul vibrând”...
1 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Ela Solan
...toate au un sfârșit îmi spune tristețea eu zâmbesc mă dezbrac de mine cuvânt cu cuvânt rămân o rană în aerul viu mă gândesc poate ăsta e sufletul poate undeva în substanța lui ruginie mai e vreo sămânță de om neatinsă de șmirghelul lumii cineva a smuls o aripă și clipa s-a prăbușit cineva a crestat lumina și din ea s-a lățit o baltă de întuneric eu încerc să deslușesc în vociferarea lor seacă o zvâcnire de inimă sau câteva raze cu care să-mi leg rana dar nu găsesc bătrâne decat mâinile tale și curg înspre ele curg ca un râu spre ocean...
320 poezii, 0 proze
Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
Buzoi Cornelia
Cred ca sunt ceea ce multi ar numi inca o victima a conditiei umane care este intr-o permanenta cautare de liniste si echilibru sufletesc... Eu insa,probabil m-as defini printr-o singura sintagma:"un fir de praf de 18 ani ce inca pluteste in aerul vietii"...
32 poezii, 0 proze
alina dumitrescu
Scriu in franceza cu cerneala viselor absorbite in aerul copilariei si cu disperarea absorbita dupa
1 poezii, 0 proze
Graul Molanescu
Ma gasesti in tensiunea din mintea ta, in tulburatorul tic al ochiului tau drept si/sau in aerul electric ce te intristeaza artificial
1 poezii, 0 proze
Ion Foti
Ion Foti (1887-1946) - poet armean Născut în Vlaho- Clisura. Tipărește în volum o culegere de „Cântițe” în 1912 cu poeme ale altor autori armâni ai vremii. Ion Foti, bântuit de neliniști existențiale, tânjește după lumină, spații deschise, culoare, mișcare în aerul liber și tare al Munților Macedoniei lui natale. Traduce mult din literatura greacă veche, din literaturile moderne, mai ales germană în limba română. A încercat traduceri și în armânească după Heine și Goethe. Opere (listă incompletă?) * Spre necunoscut : Poeme și poezii : 1919-1923, Editura Cultura Națională, București, 1924 * Vis și realitate, București, 1927 * Daphines și Chloe ai vremei noastre, București, 1928 * Cãntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti, Editura Cartea Aromână, Constanța, 1998
1 poezii, 0 proze
Bogdan Mujescu
Nascut in Drobeta Turnu Severin, in 22 ale lui Septemvrie, 1976. Am copilarit langa Tismana, in satul Topesti. Si tot acolo am invatat ce e aerul,focul, apa si pamantul. Scoala am urmat-o in Severin, clasele I-VIII la scoala nr. 2, unde am avut intelepti invatatori ambii parinti, si restul la Scoala de Arta I. St. Paulian, sectia vioara (8 ani) si pian secundar (4 ani). Am urmat si un liceu (Domnul Tudor - Severin - sectia Informatica), sfarsind studiile cu un colegiu de administratie locala si secretariat (Severin-pe langa Universitatea din Craiova). Acum sunt in Timisoara, cautand sa scap de chinul tacerii. Ma exprim cum pot: grafician la slujba, impatimit al slovelor frumoase acasa.
5 poezii, 0 proze
aerul în care nu ne atingem
de Ela Victoria Luca
interioarele sunt surprinse, o liniște clară în loc de uși, oamenii trec unul prin celălalt, invizibili, se recunosc după foșnet sau după cum se schimbă întunericul devine un prieten devotat, o...
Fulg de nea
de un_gand
De aici, de sus, văd numai pete. Mai pot observa, dacă îmi forțez privirea, linii foarte vag marcate și diferite nuanțe de culori care, combinate într-un tub de pastă, ar forma cel mai tulburător...
Condamnarea la inocență cu suspendare
de Lorena-Magdalena Simota
Rămân încă aleile alea care s-au trezit în crepusculul pleoapelor mele săpate de povestea cu magnolii a sângelui tău.Rămâne fereastra smulsă din plânsul unui înger care visează carnea rătăcit de...
sex pe soare
de Leonard Ancuta
dacă am locui pe soare n-am avea sex am avea soare în loc de sex atingerile noastre vor fi calculate de astronomi care vor determina noi limite ale vitezei luminii cînd vom face dragoste infinitul va...
fragmente fără întreg
de Ela Victoria Luca
despietrire zile curățate de banal, zile între hârtiile creponate ale fragilității, prin care ne amestecăm lăptoși. ochiul geometric din inimă vede răsturnarea printre pietre, o mână care mă strânge,...
cum se dizolvă sinele
de Leonard Ancuta
ari, are apa o memorie că atunci cînd fac duș parcă te îmbrățișez și vreau să te am numai în mine și cînd vorbesc iese din mine chipul tău ca un copil care face bule de săpun, vreau să mă săruți pînă...
natural born feelers
de diana dumitraciuc
nu există spațiu drept doar un ghem de cercuri camera se rotește în jurul tău tu te rotești în jurul unei absențe o râșniță ce macină oasele rumegușul golului cea mai pură heroină tragi în piept...
înghițitorul de vise
de Laurențiu Belizan
odată ajunși în zona interzisă trupurile noastre deveniseră mănunchiuri de corzi generând energie la atingere noaptea începea să crească în tine cerul devenise un vitraliu un clown-păpușar stătea cu...
Trepte fără scară
de Manolescu Gorun
1. Joc bi-zar Pe prim treapta — încarcerată-ntr-un bob de lumină o floare are rădăcini în cenușă și muguri ce râd Pe a doua — o lamă nevăzută iubită trădată adânc taie gât… Capul s-a dus Pe a treia —...
șarpele fără vise
de silviu viorel păcală
șiroaiele mirării se preling lângă o așchie a minții tale să nu ne atingem cu rouă sunt prea calofil doar știam că în imediata apropiere a granițelor pielii noastre facem contrabandă cu trecători...
