Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Zilele noastre"14607 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
John Robert ColomboJC

John Robert Colombo

AutorClasic

Raspunsuri anticipatorii Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au rima 1.Au rimat pina cind cineva a izgonit cuvintele care rimau. 2.Absolut toate combinatiile de rime sint de nefolosit. 3.Daca doriti rime,puteti gasi un milion de poeme rimate,in engleza(studentii si-ar afla o indeletnicire placuta insiruindu-le pe toate intr-un lant.) 4.Grecii se abtineau sa rimeze si romanii la fel. 5.Rimele se potrivesc pentru song,nu pentru poeme si-n zilele noastre e mai greu sa nu rimezi. 6.Lumea nu rimeaza,atunci de ce ar rima poemele mele? Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au sens. 1.Cele mai multe poeme oricum nu mai au sens. 2.Arta obisnuia sa fie furibunda,facind ordine,acum e furibunda pentru a face dezordine. 3.Indatorirea poeziei nu e de a da un anumit sens,ci de a reface un anumit sens. 4.Sensul mai exista inca,dar in zilele noastre il deslusesti printre rinduri. 5.Totusi zarim lumea si ca intr-un delir,idealurile noastre. 6.Ele au un sens neobisnuit,ceea...

2 poezii, 0 proze

Iulia SanduIS

Iulia Sandu

AutorAtelier

Nascuta fara sa vreau la 8 august 1985 in Focsani, in decursul anilor am invatat sa accept viata ce mi s-a dat si sa traiesc undeva la limita dintre timp si spatiu. Ca orisice copil am mers la gradinita, scoala primara si generala+liceu toate absolvite cu brio in orasul nasterii mele.Apoi a venit vremea sa-mi iau zborul si sa-mi urmez calea, indiferent ca imi va fi senin sau norii si ceata ma vor invalui. Astfel, m-am insris la Facultatea de Litere din Iasi,insa dupa doi ani am renuntat cu mari resentimente la cursuri si la minunatul oras care m-a ocrotit in drumul spre maturitate. Din nou "boboaca" la Facultatea de Litere din aglomerata si prafuita capitala, dupa alti doi ani am renuntat din nou la studii din motive lesne de inteles in zilele noastre. In perezent, sunt printre altele, studenta la odiosu` Spiru Haret la sectia Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice.

20 poezii, 0 proze

Vasile MicanVM

Vasile Mican

AutorAtelier

Zilele mele, frunze ruginii, Visele mele, amintiri târzii. Este doar seară, nu s-a înnoptat, Vor mai fi lucruri ce nu s-au întâmplat.

77 poezii, 0 proze

silvanaS

silvana

AutorAtelier

De ce zilele, oamenii, omoara sufletul din noi?...Mereu in lupta cu senzatia de singuratate..visez, iubesc, ard, gandesc(prea intens)...uit sa traiesc...si mor in fiecare zi cate putin...

12 poezii, 0 proze

Tudorache Maria-MirabelaTM

Tudorache Maria-Mirabela

AutorAtelier

Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...

10 poezii, 0 proze

TR

Trandafir Riana

AutorAtelier

Sunt o poveste ce încă se scrie, un om simplu ce-mi depăn zilele in funcție de realitățile vieții mele, trăind în prezent, întorcîndu-mă în trecut doar pentru a răsfoi amintiri dragi, privind spre viitor cu speranță, visînd, iubind, suferind ca oricare.Trăiesc, deci exist, încă gîndesc și pot să grăiesc.

28 poezii, 0 proze

SE

Stoica Andrada Elena

AutorAtelier

m-am nascut intr-o localitate de munte intr-o familie foarte neprinitoare cu o mama cam dusa cei drept,cu un tata cu 2 fetze. copilaria mea e cam perturbata din cauza iubitilor mei parinti.imi tarasc zilele in umila mea casa departe de cineva cu cine as putea sa vb si sa imi impart gandurile si sentimentele. cam atat.ma duc sa sufar in continuare

5 poezii, 0 proze

Adriana Marilena StroilescuAS

Adriana Marilena Stroilescu

AutorAtelier

Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...

221 poezii, 0 proze

ilona braicaIB

ilona braica

AutorAtelier

M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....

26 poezii, 0 proze

LD

Lidia Dondesi

AutorAtelier

Născută în Drobeta Turnu Severin, 24.09.1956, din familie de funcționari, mama având aplicare spre litere fiind provenită din familie de învățători. Copilăria mi-a fost însuflețită de zilele petrecute la bunici, multe drumuri am străbătut cu bunica la școala din satul Cătune, localitate așezată pe malul Motrului de unde am învățat primii pași spre frumosul vieții. Dar dragostea pentru frumos a venit și din partea bunicilor paterni, locuitori ai satului Bala de Sus (Mehedinți). Bunica avea un deosebit simț al culorii ce-l transpunea în scoarțele țesute în zilele lungi de iarnă, constatare făcută și de pictorul Dumitru Gheață Colibași, care nu de puține ori a colindat zona imortalizând-o în tablourile sale. Iată, că și pentru „Jocul de cuvinte”, ceea ce m-a înconjurat a fost o sursă de inspirație. Școala primară am absolvit-o la Liceul Decebal, apoi gimnaziul și Liceul de arte plastice Șt. Paulian din localitate. De-a lungul anilor am lucrat ca profesor, decorator, în prezent desenator...

15 poezii, 0 proze

Zilele noastre

de Țenche Mircea

Citeam un ziar fara greseala Umplut cu fapte absurde Murim mereu fara sfiala Cautand doar linii curbe. Prea multe voci, prea multe genuri Putine glasuri ce se aud Ne fac sa pierdem multe trenuri Sa...

PoezieAtelier

Zilele noastre ca arginții numărate sunt...

de Bot Eugen Iulian

Poem în proză dedicat lui O.M. varianta a doua Ora cinci dimineața camera plină de sticle goale de scrum chiștocuri și foi de hârtie în mijlocul ei o măsuță special amenajată pentru ritualuri de...

PoezieAtelier

Zilele noastre ca arginții numărate sînt ...

de Bot Eugen Iulian

varianta finală I Astrul sonor Ora cinci dimineața, camera plină de sticle, scrum și chiștoace. În mijlocul ei, stând la o masă, eu și cu tavi ne sorbeam îndelung ceaiul din căni aburinde, ca pe o...

PoezieAtelier

Speranta pentru zilele noastre

de DIANA CIULEI

A fi sublim, a fi ceea ce nu ai fost vreodata, a fi maret...Iubesc taria caracterului care stie ce vrea si mai presus de orice, ma bucur atunci cad cuvintele reusesc sa redea imaginea vie a spatiului...

Atelier

\'Antologia Literaturii Sârbe din secolul XI până în zilele noastre\'

de Pușcă Ioan Gabriel

Luni, 27 octombrie 2008 orele 14.00 la Uniunea Scriitorilor, va fi lansată \'Antologia Literaturii Sârbe din secolul XI până în zilele noastre\' Evenimentul va fi deschis de vicepreședintele USR,...

ArticolAtelier

Carol Iancu - «Miturile fondatoare ale antisemitismului. Din antichitate până în zilele noastre»

de Marina Nicolaev

«Miturile fondatoare ale antisemitismului. Din antichitate până în zilele noastre» Editura Hasefer, București, 2005 Colecția Judaica ISBN 973-630-068-4 304 pagini În anul 2005, Editura Hasefer a...

ArticolAtelier

în zilele negre îmi cresc nopți albe

de eugen pohontu

creștem fără rost în păduri răspândite pe colinele din spatele ultimei uimiri chiar și ochii împăinjeniți de ceață clipeau stropi de rouă virginali, acuți nopțile se-mpuținau cu trecerea zilei se...

PoezieAtelier

Micile noastre economii

de Nicolae Diaconescu

Textul a fost scris cu ani în urmă. Rog eventualii cititori să scuze unele inadvertențe cum ar fi de exemplu cele privitoare la transportul în comun, care, în prezent, este civilizat, punctual,...

ProzăAtelier

Căprui chihlimbare

de Monica Mihaela Pop

Zilele noastre au fiecare alt gust, nu seamănă între ele decât în săruturi. Uite, ieri de exemplu dimineața a avut gust de pâine prăjită și lapte cald, îndulcit cu o îmbrățișare de bun venit (așa am...

PoezieAtelier

solitudine pascală fără punct și virgulă

de Mihai Leoveanu

zilele noastre frământate de dragoste dând peste oameni peste pietre și întuneric glasul nostru sfâșiat răgușit de atâta vorbit în șoaptă pentru a nu tulbura foșnetul hainelor cel care va ține...

PoezieAtelier