solitudine pascală fără punct și virgulă

fiecare vers aici este o poezie în sine. fiecare poartă în el un cântec de clopot, pe înserat. însă din toate, eu am ales câteva, pe care le voi păstra cu aceeași admirație șismerenie în fața poeziei ce te ființează, Mihai:

\"cel care va ține imobilă mai mult balanța aceasta
va muri primul\"
\"urmărind pașii fluturilor pe trotuar
clătinându-se a dragoste

El vine aici și ascultă cum i se albește părul\"

Venirea aceasta întru trecere, ascultarea dinspre spirit a interiorului lumii, a vieții de dincolo de închipuiri, de dincolo de lespezi, este în sine o rugă și o acceptanță a ireversibilei des-ființări.

Luminos timp Pascal, ție.

Ela

Ascultă cum i se albește părul...
Ascultă iarba cum crește...

Însă la bucata aceasta rezonez foarte bine (C\'est la vie!):
glasul nostru sfâșiat, răgușit de atâta
vorbit în șoaptă pentru a nu tulbura
foșnetul hainelor
cel care va ține imobilă mai mult balanța aceasta
va muri primul
Mulțumesc dacă ai citit.

Luminos timp pascal, ție,
Magda

,, cel care tine imobila mai mult balanta aceasta va muri primul..\" Rugaminte:interesant de stiut ce atarna pe fiecare din bratele balantei.
,,Urmarind pasii fluturilor pe trotuar\"...s-a vazut vreodata asa ceva? Fluturii pentru deplasare folosesc zborul.