"Vreme de urgie" – 20177 rezultate
0.02 secundeMeilisearchJean de La Fontaine
Nascut in Franta intr-o vreme de ravaseala si durere in provincia Champagne acolo unde cresc strugurii din care se face un foarte bun vin spumos.Este nascut din parinti burghezi, care se ingrijoreaza vazand ca baiatul e cam zapacit si nu prea pare menit a face cine stie ce treburi temeinice in viata.Tatal , om practic doreste sa-l faca om de manastire dar tanarul nu are inclinatie catre viata calugareasca In ultima instanta parintii il insoara si il trimite sa invete dreptul la Paris. în 1674 este influentat de filozofia lui Pierre Gassendi in 1664 apare prima culegere de fabule.
27 poezii, 0 proze
Jean de La Fontaine
Nascut in Franta intr-o vreme de ravaseala si durere in provincia Champagne acolo unde cresc strugurii din care se face un foarte bun vin spumos.Este nascut din parinti burghezi, care se ingrijoreaza vazand ca baiatul e cam zapacit si nu prea pare menit a face cine stie ce treburi temeinice in viata.Tatal , om practic doreste sa-l faca om de manastire dar tanarul nu are inclinatie catre viata calugareasca In ultima instanta parintii il insoara si il trimite sa invete dreptul la Paris. în 1674 este influentat de filozofia lui Pierre Gassendi in 1664 apare prima culegere de fabule.
0 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
Émile Verhaeren
Poet belgian de expresie franceză, născut la 21 mai 1855 în Saint-Amand, într-o familie burgheză; își petrece copilăria în câmpia flamandă, pe malurile Escaut-ului; învață la colegiul iezuit din Gand, apoi la Universitatea din Louvain, unde studiază dreptul; se stabilește și practică avocatura la Bruxelles; debutează în 1883 cu volumul de versuri Flamandele; vreme de câțiva ani trece printr-o criză spirituală, cu dereglări psihice; călătorește în Spania, Germania, Anglia; în 1891 se căsătorește cu Marthe Messin, care va juca un rol important în vindecarea poetului; se apropie de mișcarea socialistă belgiană; îi apar într-un interval de zece ani (1893-1903) câteva cărți de versuri care-i aduc o notorietate internațională; invitat în multe țări, conferențiază pe teme literare în Germania, Elveția, Franța, Rusia; la începutul primului război mondial își afirmă poziția de patriot belgian, refuzând compromisul unei neutralități individuale; în 1916, 26 noiembrie, venind la Rouen pentru a...
25 poezii, 0 proze
Zamfiroiu Alexandru Bogdan
Compun versuri încă de la vârsta de 9 ani. Nu am publicat, sub forma de volum, nici o poezie, cele mai multe dintre creațiile mele aflându-se, chiar și la ora actuală, sub formă de manuscrise. Primul volum de versuri poartă titulatura de ”Ora lebedelor” iar cel de al doilea pe cea de ”Proba de...alergare a condeiului”. În schimb, foarte multe dintre versurile mele au fost difuzate, în anul 1997, la Radio Metronom GX Râmnicu Vâlcea, în cadrul emisiunii ”Top romantic” de către realizatoarea Ramona Bercea-Teodorescu (actualmente Mezei). La scurtă vreme de la această difuzare, unele dintre poeme au apărut în publicația periodică (în prezent dispărută) Vâlcea Magazin a actualului senator de Vâlcea, Emilian Frâncu. Cea mai recentă apariție a unor versuri cu semnătura mea se poate consemna în toamna anului 2010 când, prin amabilitatea reputatului scriitor Ioan Barbu, acestea au fost publicate în ziarul ”Curierul de Vâlcea”.
1 poezii, 0 proze
Adriana Camelia Silvia Popp
Biografia mea?! E în curs de...petrecere. O va contabiliza cineva cândva... Eu nu știu cum să mă laud în mod eficace... Membru poezie.ro din 2002. Publicații, de-a lungul timpului, puține și "pe fugă", în: "Destine", "Respiro", "Conexiuni", "Literra", antologiile "Ultima generație, primul val" și "Proza.ro" și prin altele, pe care memoria mea le-a rătăcit prin diverse sertare... În rest, de o vreme încoace, fac și desfac legi, strategii și alte fleacuri...Pâna când să trec la partea "creativă", le-am folosit doar pe cele făcute și desfăcute de alții, vreme de vreo 10 ani. După care, doar atât nu m-a mai putut mulțumi... http://foivolante.blogspot.com
262 poezii, 0 proze
Panait Cerna
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof(de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" și studiile despre Eminescu și Faust. Cerna ieșise în lume, cu versurile lui entuziaste și oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni și grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi și celui mai simplu naționalism literar român. Trebuiau glorii literare noi și mari, cu orice preț. Atunci manifestări de talente cât de puțin convenabile erau înălțate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici și școli se certau de la descoperirea lor, sau își făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulații onorabile dar pătimașe. S-ar părea că, o clipă, însuși minunat cumpănitul Maiorescu a greșit la fel, deși nu în aceeași măsură ca ceilalți, în privința lui Cerna. Peste puțin, agerul și recele om a trebuit să se regăsească pe sine, și atunci, neapărat, de la el...
16 poezii, 0 proze
Mircea Micu
Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...
9 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Cosmin Pincu
Cosmin Pincu s-a nascut la 18 ianuarie 1975 in Oravita, judetul Caras Severin. In anul 1993 a absolvit Liceul Teoretic general Dragalina din localitate, sectia filologie. A urmat cursurile Facultatii de Jurnalistica si Stiinte Politice Timisoara si a obtinut licenta in Jurnalism si Stiintele Comunicarii. In anul 2001 devine membru al Cenaclului literar Mihai Novac al Casei de Cultura Mihai Eminescu din Oravita, coordonat la acea vreme de poetul Gheorghe Azap. Este castigator al mai multor premii la diverse concursuri nationale si internationale de poezie.
6 poezii, 0 proze
Vreme de urgie
de ADRIAN ANGHELESCU
Ploaia, ceața și cu vântul Se-nfrățiră de curând Ca să biciuie pământul Toate-odată sau pe rând Când lumina dimineața Alungă noaptea de smoală Coboară deodată ceața Cu a sa orbecăială Dar și ploaia...
Vreme de armată
de George Florin Cozma
Vreme de nuntă și de urgie, Zgură albindă pe mânăstiri; Pasul se-ndeasă către pustie – Noi suntem, sigur! soarelui miri; Noi, dinspre munte, noi dinspre roată, Noi, cârcotașii de ghiocei, Noi, care...
Autobiografie. Serafim și bohem (fragmente)
de Ionathan X. Uranus
Motto: Escato bebeloi (vechii greci) Sunt singurul om care s-a născut fără intervenția și concursul vreunor părinți de ambele sexe. Dumnezeu m-a zidit, din lemn și din căpușe, într-o vreme de urgie,...
UCIDE, DACĂ EȘTI BĂRBAT!
de Găureanu Marian
UCIDE, DACĂ EȘTI BĂRBAT! Negru păcat să mori din dragoste poprită! Ucide, dacă ești bărbat! Adună munți de flori de măr și-astupă lumea ipocrită, Nu-i da răsuflu, stinge-i glasul ce-aduce vorba...
Eminescu rasucindu-se in mormant
de Marian Bamboi
\"A fost odata ca-n povesti, A fost - de-ar mai fi iara - Din neamuri tracice, regesti, O prea frumoasa tara. Si era una pe pamant Si mandra-n toate cele Cum e icoana unui sfant Si Luna intre stele....
Colind cu luna
de Traian Iancu
Vrut-am vrut așa să fiu, Nu lunatec, ci luniu, Să umblu seara pe vale, Să știu Luna când răsare Și noaptea cât e de mare. Tot cu dorul am umblat Multă vreme pe-noptat, Doar de Lună ascultat,...
Viață de câine
de viorel ploesteanu
Doamne, ce mai viscol! Nebuna de iarnă se pornise, așa, dintr-odată, luându-ne pe toți ca din oală, nepregătiți, deși eram cam în perioada când Moș Crăciun trebuie să fi pornit din nordul îndepărtat...
Înjurați-mă, prieteni...
de Alexandru Macedonski
Înjurați-mă, prieteni, Dați-mi cupa cu amar, Veți avea destulă vreme Să mă plângeți în zadar. Nu sunt încă, nu sunt încă Pe al morței negru car- Înjurați-mă, prieteni, Dați-mi cupa cu amar. Trageți...
Nemurire, sărutul unei reci petale.
de Gheorghe Constantin Marius
-I- Plecarea Sublimei din lume. Feeria pădurii străluce-n sclipiri înghețate Sub ceață și aripi întinse de elfi ai luminii, Alături tăcerii încleștate de brațele lunii Luceferi privesc oțeluri de...
Maxime și cugetări
de Voltaire (François-Marie Arouet)
Dacă nu există deloc obiecte exterioare și dacă închipuirea mea face totul, de ce mă frig atunci când ating focul și nu mă frig atunci când, într-un vis, cred că ating focul? Orice efect are desigur...
