"Vis în deșert" – 20080 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAdrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
Ștefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
tudose simona
consider ideea unei poezii ca pe un mod de eliberare in vis sau, uneori, de vis, ai poezia ca pe o stare, dincolo de timp sau spatiu sau fiinta
5 poezii, 0 proze
mihaela
SANT O PETALA DE FLOARE OFILITA, PE MALUL UNUI LAC LUMINAT DE LUNA SANT UN NOR IN CALEA SOARELUI CETI LUMINEAZA VIATA AM FOST UN TRANDAFIR IN PADUREA CU SPINI AS VREA SA RAMAN CA UN VIS FRUMOS IN VIATA TA SA NU UITI CLIPELE CU RAZE DE LUNA DE PE PE MALUL LACULUI, SOARELE DE DUPA NOR,TRANDAFIRUL DINTRE SPINI SI VISUL NETALMACIT.
1 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
Ileana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
Mirabela Vis
M-am nascut intr-o lume in care arta se manifesta langa mine zi de zi, pana m-a molipsit. Formele ei atat de variate m-au sculptat in ceea ce sunt astazi: o fata cu viziuni extinse asupra vietii si care poarta asupra sa amprenta clipelor petrecute in micul sau orasel.
9 poezii, 0 proze
Turliu Raluca
De doi ani am intrat in lumea de vis a teatrului. Ce a fost inainte, sincer, simt ca nu mai conteaza.
36 poezii, 0 proze
Eugen Onoscenco
Nascut in Chisinau....la 29 Mai.. De mic eram inconjurat de Proza..Schite...Literatura. La un moment dat cind m-am trezit din acel vis frumos deja eram un baiat prea mare pentru poezii !! Insa unii oameni..mai bine zis prietenii m-au incurajat in general imi duc viata foarte activ sunt pasionat de box..inot..schite,,drama,,POEZII Ma straduiesc sa imi duc viata la maxim...fara piedici
1 poezii, 0 proze
Vis în deșert
de Cojocaru Alexandra
Ai simțit vreodată, Nisipul fierbinte care-ți mângâie genele? Dogoarea aceea ucigătoare, A soarelui orintal? Mă seacă de viață! Nisipul fierbinte de aur, În care talpile mi se scufundă încet... Aerul...
Dospesc în umbre gânduri amorțite
de Ionut Popa
Dospesc în umbre gânduri amorțite și-n colțul unui zâmbet stau de pază. Spre trecătorii ce se afișează semnale de lumină să-i invite la bal mascat le-aruncă. Vai, ce groază!... În pântecele umbrelor...
Frumoaso, în deșert, amestecat în gloată
de Afanasi Afanasievici Fet
Frumoaso, în deșsert, amestecat în gloată, Mâhnit străbat un drum de liniște strain, Căci parcă nu mi-i dat să te mai văd o dată, Vrăjiții ochi ce ai de nicăieri nu vin. Când te-am zărit, păreai în...
Solutia?
de Vlad Macovei
In desert; pe care unii il numesc pustie Frumos e si nisipul si soarele si vantul. Cu mama, tata, toate astea se naste duna, scrisa In care unii isi citesc destinul. Si oare ma trezesc? Atunci cand...
Vedenii
de Popescu Valentin
înainte de toate depindem de timp el devine palpabil (și nu doar în deșert) ca o trezire mult amînată mă trezeam cu unele transcripții din propria măduvă care nu era nici măcar acolo dar nu pregetam...
S-A TERMINAT!
de Drugas Cosmin Adrian
Afara e frig si intuneric In lumea de afara sunt un om mic Insa nimic nu ma opreste sa fiu atat de trist Incat nici lacrimi nu mai am, nu mai rezist… As vrea sa fug departe Sa uit de toate Sa uit de...
Cautandu-te...
de roxana
Cu multă vreme în urmă m-am pierdut printre oameni, ademenită de glasurile deformate, îmbătată de privirile care ucid și învie în aceeași clipă, purtată de vorbele mincinoase și frumusețile...
lugubrul si nelugubrul
de Mocanu Adrian
Două vânturi fac chipul urât în deșert. Din stânga sus spre dreapta și din dreapta jos spre stânga. 23.03.16 Înțeleg prezenta în mintea mea în ? și în? a unui program paranoic. Este. vreau. Este unde...
***
de Ioana-Raluca Corpadean
Adulmec cautarea noptilor pierdute in vis... Plange oceanul de cuvinte Versuri aruncate in desertul mintii tale! Vara transpare; acelasi fum antic renaste cimitirul. Vantul presara cenusa abandonului...
Inuendo 40
de Cristina-Monica Moldoveanu
în geam 40 de flori de gheață și una de flacără, albastrele palate ale fecioarei Geraldine, pielea de caramel a zînei Vespera, 40 de iepe sure și un armăsar murg înstelat, coamele cailor galopînd...
