"Vesnicul eu" – 14909 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
RAradoi andrei
Sunt doar eu,acelasi vesnic calator
7 poezii, 0 proze
FLORIAN max
un muritor,sant eu care traiesc o vesnicie zilnic care ma amagesc si cand cant si cand plang si ...sufar de fericirea mea!
4 poezii, 0 proze
LPLigia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
CFConstantin Fântâneru
Constantin Fântâneru (n. 1 ianuarie 1907, Glodu, județul Argeș, după unele surse în satul Budișteni, Argeș – d. 21 martie 1975, Ștefănești, județul Argeș) a fost un scriitor român care a activat și publicat cu precădere în perioada interbelică. Un veșnic neadaptat, l-a făcut să scrie pe Eugen Ionescu, cu care a fost prieten în tinerețe, că „nu se simte bine nici la oraș, nici în cultură, nici printre oameni, nici singur”. Elenist, a fost profesorul de limbă greacă al lui Constantin Noica. În anul 1932 a publicat singurul său roman, numit „Interior”, roman al adolescentului întârziat. În anul 1942 suferă o depresie nervoasă, din care își revine cu greutate, în anul 1948, când devine profesor de țară. Uitat o bună bucată de vreme, este recuperat în perioada recentă, operele sale (puține la număr) fiind republicate și bucurându-se de interesul moderat al criticii literare. A fost un prozator, critic literar, poet și dramaturg român. Activitate publicistică la Prezentul, apoi la Universul...
1 poezii, 0 proze
radu
vesnic atent, cu privirea pe tine.
9 poezii, 0 proze
florin
vesnic cu capul in nori, si cu buzunarele pline de fluturi si vise. fara ocupatie, si in timpul liber, poet.
6 poezii, 0 proze
Anda Maria Rotundu
vesnic nemultumita de sine vesnic flamanda de viata vesnic razvratita too young to die
2 poezii, 0 proze
Vesnicul eu
de Marin Sorescu
Ca melcul coarnele-n trecut Ti le intinzi, prin pipaire, Membrana visului, subtire, Vibreaza ultracunoscut. Erai in pantec nenascut Si erai zbor, erai plutire. De viata-aceea, cu uimire Ti-aduci...
*** (25)
de Laura Aprodu
îmi iubesc călăul. Nu mă judecă el e ateu tăișul lui peste mîinele meu alunecă e tîrziu eu scriu apozeu și-mi înjur birjărește strămoșii ce m-au închis în înciudatul și veșnicul eu
Nostalgie în trecutul viitor
de mihail roman
Ascuns în adâncimea culcușului meu, Stau și privesc cu un ochi la stele, Și-mi regăsesc vise și dorințele mele, Pierdute și ele În veșnicul Eu. Cu celălalt ochi mă uit la cei care, Privesc doar în...
să nu se uite că în unele locuri se vorbește. interpolare cu o ecologie
de Plopeanu Petrache
aseară a înțeles în sfârșit că demonii erau bidimensionali plutea mărunt ca un gunoi reciclabil printre statui limbajul nu-i stătea la îndemână doar lui ci era multiplu de n unele cutremure unele...
Eu sunt 100 de lucruri....
de Theo
Eu sunt 100 de lucruri.... Eu sunt acel pe care nu il cauti Eu sunt coroana ta de lauri Eu sunt ecoul tau pe care nu-l gasesti Eu sunt oglinda pe care n-o privesti Eu sunt acel cu chipul purpuriu Eu...
Pustnicul
de Lucian Blaga
I Muntele Golgota. Întuneric. Un soare mic se vede sîngeriu prin pîclă deasă. Pe-o stîncă șade Lucifer cu aripi de liliac, cu ochii luminoși de fosfor. Privește neclintit parcă ar asculta ceva-n...
Copacul
de Nichifor Crainic
Înalt și-ngândurat ca visătorul, Stând între cer și-ntre pământ stingher, Crescui și eu din veșnicul mister Din care toate își pornesc izvorul. Când seva urcă-n trunchiul meu de fier, Adâncul îmi...
moștenirea
de Silvia Bitere
se vindea tot ce era de vândut se ajustau viețile pe la capete până când rămâneai mut într-un ochi alții ar fi spus că liniștea vine din coate și că tâmpla se sprijină într-un bețiv dar nu eram...
Vesnicul Azi
de glad denvara
Cand m-am nascut, Erati fericiti.Eu Nu.Cand am crescut, V-a placut.Mie Nu.Cand mi-am dat seama Ca eu sunt cel ce sufera, M-am desteptat.Voi Nu.Cand am vazut marea, Cand am simtit marea, Cand am...
Eu sunt
de ROBERT TRIF
EU SUNT Mă simt atras de-un dor nemărginit Deși eu sunt eternul neclintit și veșnicul făptuitor, Mă simt atras o clipă doar, de infinit Deși eu sunt repaosul cel nesfârșit și focul veșnic arzător. Mă...