Dă-mi ochii-ți plânși să-i mai sărut o dată
Și nu-ți mai cer nimic!...
Tu n-ai ghicit
Că melodia întregirii noastre s-a sfârșit
Și toată fericirea-mprovizata
Cu care ne-avântăm tot mai
Stau cu ochii deschiși
spre nesfarșirea cerului,
unde apusul soarelui
invie placute și îndepărtate
consteleții.
Visez,
Ești un înger blond
ca o lacrimă de aur,
ești mlădioasă
ca un crin de
Ca să-ajung la tine, i-am spus calului:
-Grăbește...
Pune-ți aripi ca in basme
Și te-naltă până-n nori...
Tot mai sus,
Tot mai departe
Ca șireagul de cocori
Ce plutește colo-n zare!
Haide,
Moartea este o fericire pentru un copil, cruda pentru tanar si tarzie pentru cel batran. Moartea este un trist refugiu din furtunile destinului. Moartea in sine nu e jalnica ci drumul spre ea.
Iubirea țărm necunoscut
pana mai ieri de mine
ce valuri care astazi au trecut
m-au aruncat spre tine
Pe malul tau am alunecat
si-am privit fara teama
glasul tau l-am ascultat
simteam ca el
Aș vrea și eu acum să pot
Inima din piept să-mi scot
Și s-o pun la pieptul tău
Să simți ceea ce simt eu.
Aș vrea acum si eu sa fiu
Ca o oaza-intr-un pustiu
Din care tu sa vrei sa bei
Inima
RA