Poezie
Nostalgie în trecutul viitor
1 min lectură·
Mediu
Ascuns în adâncimea culcușului meu,
Stau și privesc cu un ochi la stele,
Și-mi regăsesc vise și dorințele mele,
Pierdute și ele
În veșnicul Eu.
Cu celălalt ochi mă uit la cei care,
Privesc doar în sus și calcă pe vise
Și cred că doar lor le pot fi permise,
Aceste premise,
De îngâmfare.
Plimbându-mi privirea pe străzile pline,
Revăd zile și nopți pierdute-n zadar;
Revăd anii trecuți învârtiți ca un zar,
Al șaselea doar
Nu pică la mine.
Ciupindu-mă singur mă trezesc din visare,
Realizez c-am dormit și-mi vine un dor
Să îmi trăiesc viața nicicând să nu mor,
Caci visele vor
Pierii in uitare.
001.924
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mihail roman
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
mihail roman. “Nostalgie în trecutul viitor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mihail-roman/poezie/160956/nostalgie-in-trecutul-viitorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.