Poezie
Nocturnă
1 min lectură·
Mediu
Nu pot să nu sper că visu-ți de aur va fi călduros
Când iarnă e-afară, dar vară în suflet
Și-ascuns printre stele m-ascund cu-acel cuget,
Ce-ți mângâie vise și-ți spune duios:
\" Tu mică ființă născută din tunet,
Să ai somn pufos! \"
Nu pot să nu cred că somnu-ți preadulce va fi radios,
Când fiece cuget ce vine din tine
e visul iubirii ce zboară spre Bine,
în lumea pătrunsă de-acest Rău colos,
\" O dulce faptură, mereu se cuvine
Să ai somn pufos! \"
001778
0