Căutare

Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...

7 poezii, 0 proze

Nicolae Avram

Licențiat în drept Cântece de sinucigaș ( cartea I ) - Mesagerul 2000 Litanii pentru diavol - Ideea Europeană 2006 Cântece de sinucigaș ( cartea a doua ) – Vinea 2008 Îngrijitorul ediției „Iată cina. Iată taina” – poeme de Aurel Onișor – Eikon 2007 (avrampoems@yahoo.com) „Avem de face cu un poet adevărat, Nicolae Avram, din Beclean, Bistrița – Năsăud, un poet al cărui „cinism” liric, de mare forță frizează tragismul existențial, altminteri decât în „joaca de tragicul” întâlnită din abundență la mulți postmoderniști de profesie” Constantin STÃNESCU în „Adevărul literar și artistic” „Nicolae Avram nu e, cu certitudine, un ludic postmodernist și se află la polul opus modelului „optzecist” ; el scrie o poezie intens tragică ( și în descendența marilor poeți tragici ), pe care aș numi-o post-agonală. Vechile teme moderniste ale răului universal și ale sinuciderii, uzitate până la demonetizare, capătă a proaspăt – întunecată splendoare în poezia lui Nicolae Avram. ( …) Nicolae Avram...

17 poezii, 0 proze

Eugen Constantinescu

Nimic nu vine din nimic, sau nimic nu e intamplator... Ma plimb uneori de mana cu Muza mea pe alei cu trandafiri roșii și uneori, auzind-o ce-mi spune, scriu sau compun un cantec (mai bine zis invers!), ma las purtat pe aripile visului meu cel mare care negresit va trebui sa se implineasca! Undeva, cândva...pe Calea Victoriei au trecut doua doamne frumoase la pas cu tineretea mea inca nenascuta. 6 aprilie 1920, intr-o miercuri

132 poezii, 0 proze

pop romeo

Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com

869 poezii, 0 proze

Eduard Zalle

Eduard Zalle este un poet constănțean neafiliat vreunei generații literare. Este licențiat în jurnalism. Se consideră un adept și înfocat susținător al mișcării Flower Power. Membru fondator al Cenaclului Glykon din Constanța. Opera literară: A debutat literar în 1977 cu poezia „Moarte de toamnă”” publicată în revista liceului „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța, „Catarge la orizont”. A debut editorial în 2009 la editura Eminescu, București, cu volumul de versuri „Poezii din vremurile vechi (1977-1990)”. A fost publicat de reviste precum: „Convorbiri literare”, „Literatorul”, „Ex Ponto” etc. De asemenea, a publicat articole pe site-ul ”European Journalism Observatory”, unele dintre ele fiind traduse în limba engleză și germană. Volume publicate: „Poezii din vremurile vechi (1977-1990)” - poezii, editura Eminescu, București, septembrie 2009; „Cântec lui Merlin” -...

116 poezii, 0 proze

Comte de Lautreamont

Comte de Lautreamont pe numele adevarat Isidore Lucien Ducasse s-a nascut in capitala Uruguayului,Montevideo,pe 4 aprilie 1846 si a murit la Paris pe 24 Noiembrie 1870. Putine se cunosc despre copilaria lui.De Jonge scria ca Lautreamont este una dintre acele rare personalitati ale culturii occidentale,un artist,un poet fara biografie.Se crede ca Lucien a venit cu familia in Franta la varsta de 10 ani pentru a urma o scoala parizana.A parasit liceul la varsta de 19 ani pentru a calatorii,dar s-a rentors rapid la Paris pentru a scrie capodopera sa "Canturile lui Maldoror" sub pseudonimul Comte de Lautreamont(inspirat din personajul Lautreamont dintr-o populara nuvela gotica franceza scrisa de Eugene Sue). Primul "cantec" al cartii a fost publicat in 1868 iar opera completa in 1869.Editura a refuzat sa puna in vanzare cartea temandu-se ca va fi inchisa pentru blasfemie si obscenitate.Luptandu-se sa gaseasca o editura pentru a-i publica cartea Lucien incepe lucrul la o carte de poezie...

6 poezii, 0 proze

Méliusz József

Méliusz József (n.12 ianuarie 1909, Timișoara - d. 1 decembrie 1995, București) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară din România, membru corespondent al Academiei Române, din anul 1974. A urmat studii la Timișoara, Cluj, Budapesta, Zürich. Pe când era la Paris, regimul lui Horthy a cerut extrădarea lui. Opera Lirica sa avea tonalități baladești, cu accente expresioniste, (Cât cuprind cu ochii, Arena). Lupii (1931) Moștenirea lui Ben Hepburn (1933) Înainte de furtună (1936) În furtună (1939) Parisul învolburat, speranța noastră Cântec despre anul 1437, Cronică în versuri (1945, iar traducerea în românește, în 1957) (Se evocă vremea răscoalei de la Bobâlna, din anul 1437) Soartă și simbol (1949) Împreună cu lumea (1957) (Cuprinde versuri scrise în perioada 1931 - 1956) Cât cuprind cu ochii (1960) Arena (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor Vânt de Octombrie (1957) (Publicistică) File de jurnal (1962) (Publicistică) Hai să jucăm teatru (1957), (Comedie tradusă și în...

1 poezii, 0 proze

Rafael Alberti

Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturg spaniol, reprezentant al Generației de la '27. Opera 1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra") 1926: Iubita ("La Amante") 1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí") 1927: Calcar și cântec ("Cal y canto") 1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles") 1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro") 1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria") 1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia") 1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada") 1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida") 1944: Maree ("Pleamar") 1944: Caraghiosul ("El adefesio") 1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná") 1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado") Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El...

108 poezii, 0 proze

Odysseas Elytis

Poet grec, născut la 2 noiembrie 1911 în Iraklion (Creta); numele adevărat: Odysseas Alepoudelis; studii liceale și universitare (neterminate) la Atena, numeroase călătorii în străinătate. In 1940 e mobilizat cu gradul de sublocotenent și participă la luptele din munții Greciei și di Albania împotriva invaziei italiene; în 1941 se îmbolnăvește și e trimis în spatele frontului; director al Radiodifuziunii grecești (1945), se dedică din 1946 exclusiv literaturii (debutase din 1940 cu volumul \"Orientări\"). Intre 1969 și 1974, anii dictaturii militare, se autoexilează în Franța. Reîntors în patrie își continuă activitatea literară bucurându-se de un prestigiu pe care, dintre contemporani, doar Giorgios Seferis și Iannis Ritsos l-au avut. Laureat Nobel în 1979. Bibliografie selectivă: \"Orientări\" (1940), \"Soarele Întâiul\" (1043), \"Cântec Eroic și Funebru pentru Sublocotenentul căzut în Albania\" (1945), \"To Axion Esti\" (1959), \"Soarele Insoritul\" (1971), \"Monograma\" (1972),...

9 poezii, 0 proze

Un cântec, numai unul...

de Cincinat Pavelescu

Un cântec, numai unul încă, Și-n urmă, inimă, tăcere; Aș vrea s-ascult a mea durere Cum plânge-n taina ei adâncă. Un cântec, numai unul încă, Dar blând ca și o mângâiere, Că poate va avea putere...

Cântec 51

de Rafael Alberti

Într-un vers de opt silabe, ce nu încape, dacă-ntr-un cântec, numai unul, încape marea? Opt silabe sunt prea multe spre a cânta. Mi-ajunge una, să cuprindă marea în ea. Traducere Geo Dumitrescu

aceeași noapte a vocilor

de dan mihuț

din toate cântecele auzite, numai unul e cântecul de dimineață, o mlaștină în care mă afund, un lan de cireși negri când dau în pârg ocoliți de păsări iar sperietoarea din vârf îmi zâmbește, înghit...

PoezieAtelier

O sărbătoare a felinarelor stinse

de Serban Codrin

Învățătorul și abecedarele în clasa goală – departe înflorește năprasnic liliacul O coajă de ou sub cuibul până acum în paragină – dar nicio stea prevestind lumii sfânta minune Atât a mai rămas din...

Teatru popular

de folclor

Banda (întreabă): Bucuroși de noi? Gospodarul (răspunde): Bucuroși! Bucuroși! Faceți-o acolo! (membrii bandei se așează în cerc și încep spectacolul.) Generalul: Bună ziua și bine v-am găsit! Vă...