"Ultima seară a verii" – 20094 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
Ultima Generație - Primul Val
Ultima Generație - Primul Val
de Radu Herinean
Eugenia Vasiloae
Sunt vantul care adie bland peste orasul adormit,sunt crivatul puternic ce rascoleste zapada in miezul iernii,sunt uraganul care zdrobeste totul in calea sa,sunt briza marii intr-o seara de mai...sunt copilul trist care priveste pentru ultima oara la gradina copilariei sale,sunt fata care viseaza la dragoste,sunt femeia care si-a pierdut visul si incearca sa il regaseasca...Sunt planeta al carei soare s-a stins si care pluteste in deriva...
6 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
Claudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
sava mircea
SPERANTA MOARE ULTIMA. "PARCA NICIODATA NU AM AVUT VARSTA" Email sacalunegru@yahoo.com
12 poezii, 0 proze
Anne-Mary
nu sunt nici prima nici ultima care gandeste pe pamant
10 poezii, 0 proze
Alexandra Serban
iMI PLACE ENORM SA SCRIU.iN ULTIMA VREME MI-AM PARASIT ACEASTA APTITUDINE FIIDCA AM AJUNS LA CONCLUZIA CA MA REFUGIAM IN SCRIS SI NU IMI TRAIAM VIATA.rEZULTATUL?! NEGATIV-NU MAI TRAIAM NICI IN VIATA DE ZI CU ZI NICI IN LUMEA REALA;VREAU SA RENASC
125 poezii, 0 proze
Andu Moldovan
Publicat în prima antologie poezie.ro 'ultima generație, primul val' sau dacă vreți ok 'prima generație, ultimul val' la Editura MLR sub îndrumarea lui Bogdan Geană, fie-i absența luminată. Membru poezie.ro din 2003 textele mele vechi nu se mai află în pagină fiind în prezent încadrate într-una dintre categoriile "șterse cu mâna mea" sau "refuzate permanent" de colectivul editorial și pe bună dreptate, istoria și apucăturile ei. Participant destul de activ la Cenaclul Deko la fel ca și la precedentele (bune și ele chiar dacă diferite) din Club A, Backstage, Casa Eliad. Participant oarecum activ la Cenaclul Virtualia din Iași desfășurat cu efortul de apreciat al poetei Alina Manole. contact: bobadil63@yahoo.com
30 poezii, 0 proze
Foale Alina
Motto : “Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima, si invata in fiecare zi ca si cum ar fi prima.” (Gandhi) Cine sunt? Pe numele meu real Alina Foale, pseudonimul Orianda Jumatate romanca, un sfert unguroaica si un sfert nemtoaica :) O fire optimista si o minte deschisa Incotro ma indrept? Provocari profesionale Continua dezvoltare pe toate planurile Implinire personala si profesionala
17 poezii, 0 proze
Ionut Razvan
traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima pe care o respiri I use reality as medicine for my fantasies
15 poezii, 0 proze
Martin Teodorescu Hut
Mi-am citit viata si n-am ajuns la ultima pagina. E un roman lung.
1 poezii, 0 proze
Ultima seară a verii
de Ramona Rusenescu
Mă aperi de liniște, zornăindu-mi cu aplombul depărtării, cruzimi infantile. Ochiul meu, ca un far al mărilor-speranțe, se acoperă de albeață. Îmbătrânesc, târându-mi piciorul sub streașina cu puii...
în arșița verii
de Florin Hulubei
să-ți asculți inima hi-fi, boxele sufletului la maxim, e o încordare demnă de lucruri mai bune cum ar fi privitul de la balcon al razelor de soare aruncându-și lumina direct pe fesele vecinei...
Fuga
de Matei Vișniec
Fuga I Vouă, celor care vreți să mă prindeți viu vă doresc o zi lungă și fără de ploaie și mă rog pretutindeni să aveți pe unde mă veți căuta drumuri bune din piatră și poduri trainice, acoperite și...
Ana
de Emma Greceanu
Atunci am cunoscut-o eu. În acea perioada. Aș încerca să spun banal, dar ceva din mine nu-mi dă voie. Nimic nu e întâmplător. Toamna întunecase orașul florilor, soarele nu ieșise de câteva zile,...
Cartea lui Rafael XVII
de Ionut Acrudoae
XXII Din rămășițele războiului și din voința haosului, se născu Aurora. Era ființa perfectă, alegoria dispersată în mii de celule aleatorii, îngropate adânc în construcția feminină umană numită...
Întoarcerea
de Adelina Labic
Peste zilele încă fierbinți de toamnă, o ploiță cu picioare subțiri tropăie vesel și rapid, de parcă ar juca o bătută de la sud. Frunzele mărului bătrân și-au țuguiat buzele și se joacă cu firele de...
Ultima zi
de Chesov Elena
E ultimul meu an din viață, Ce mult, vreau să știu, că de azi, Pot să-ncălzesc munți de gheață Și mai pot să dobor brazi. Caut prin traistele vremii Să simt ce, de unde a furat, Lenoase plâng serile...
Sub aripa verii - II -
de Emil Iliescu
Cosmin se întorsese beat de fericire în campingul cufundat între brațele primitoare ale copacilor ce păreau baghete muiate în mierea ce se prelingea din stupul lunii. Prietenii stinseseră deja focul...
Sandra Hanna Segal daca ar putea să facă ce vrea s-ar așeza pe marginea verii
de Maria Prochipiuc
Marinescu Victor bătăi de aripi înalță lebadă albastră își scrie gândurile-n zbor spre departe lasând lacului o umbră din cer decupată vântul o duce și duce și valuri spre departe dor de lebăda...
