"Ultima scenă" – 20094 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Ultima Generație - Primul Val
Ultima Generație - Primul Val
de Radu Herinean
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
Peter Beagle
Prozator, eseist, scenarist si cântăreț, Peter Beagle s-a născut în 1939 în Manhattan și a crescut în Bronx. Ca adolescent citea imens și scria poeme și povestiri. În 1955 a fost remarcat de editorul lui Seventeen Magazine și a câștigat, în urma unui concurs literar, o bursă de patru ani la Universitatea din Pittsburgh. In anii ’70, după ce a urmat cursurile unui atelier de creative writing la prestigioasa Stanford University, a hoinărit de a lungul și de a latul Statelor Unite pe un scuter. Tot în această perioada începe să scrie scenarii, fără să-și abandoneze vocația de cântăreț de muzica folk („Cântatul si spălatul vaselor sunt singurele lucruri pe care le-am făcut pentru bani“, avea el să declare). Și-a câștigat existența ca scriitor liber profesionist, cunoscând succesul în 1968, o data cu apariția cărții „Ultima licornă”, roman fantastic devenit clasic și tradus în peste douăzeci de limbi. A mai publicat volumele de povestiri „Rinocerii care citau din Nietzsche... și alte...
1 poezii, 0 proze
sava mircea
SPERANTA MOARE ULTIMA. "PARCA NICIODATA NU AM AVUT VARSTA" Email sacalunegru@yahoo.com
12 poezii, 0 proze
Anne-Mary
nu sunt nici prima nici ultima care gandeste pe pamant
10 poezii, 0 proze
Alexandra Serban
iMI PLACE ENORM SA SCRIU.iN ULTIMA VREME MI-AM PARASIT ACEASTA APTITUDINE FIIDCA AM AJUNS LA CONCLUZIA CA MA REFUGIAM IN SCRIS SI NU IMI TRAIAM VIATA.rEZULTATUL?! NEGATIV-NU MAI TRAIAM NICI IN VIATA DE ZI CU ZI NICI IN LUMEA REALA;VREAU SA RENASC
125 poezii, 0 proze
Andu Moldovan
Publicat în prima antologie poezie.ro 'ultima generație, primul val' sau dacă vreți ok 'prima generație, ultimul val' la Editura MLR sub îndrumarea lui Bogdan Geană, fie-i absența luminată. Membru poezie.ro din 2003 textele mele vechi nu se mai află în pagină fiind în prezent încadrate într-una dintre categoriile "șterse cu mâna mea" sau "refuzate permanent" de colectivul editorial și pe bună dreptate, istoria și apucăturile ei. Participant destul de activ la Cenaclul Deko la fel ca și la precedentele (bune și ele chiar dacă diferite) din Club A, Backstage, Casa Eliad. Participant oarecum activ la Cenaclul Virtualia din Iași desfășurat cu efortul de apreciat al poetei Alina Manole. contact: bobadil63@yahoo.com
30 poezii, 0 proze
Foale Alina
Motto : “Traieste fiecare zi ca si cum ar fi ultima, si invata in fiecare zi ca si cum ar fi prima.” (Gandhi) Cine sunt? Pe numele meu real Alina Foale, pseudonimul Orianda Jumatate romanca, un sfert unguroaica si un sfert nemtoaica :) O fire optimista si o minte deschisa Incotro ma indrept? Provocari profesionale Continua dezvoltare pe toate planurile Implinire personala si profesionala
17 poezii, 0 proze
Ionut Razvan
traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima pe care o respiri I use reality as medicine for my fantasies
15 poezii, 0 proze
Martin Teodorescu Hut
Mi-am citit viata si n-am ajuns la ultima pagina. E un roman lung.
1 poezii, 0 proze
silviu dachin
dumnezeu, dumnezeu, dumnezeu și mai ales tu iar în ultima vreme: http://ombun.net/
875 poezii, 0 proze
Ultima scenă
de Adela Setti
pentru că nu mă auzi îți scriu pe lobul urechii / îmi vei citi în oglindă planul de îmbarcare / o clipă mai târziu ca să nu mă poți opri între mine și abis doar pântecul vasului pentru că nu mă vezi...
Fassade
de Iris Barbulescu
Privesc fascinata aceasta ultima scena. Deasupra ei cateva ramasite de sentimente Imbatate de prea multa atentie Joaca in rolurile indragostitilor. Insa sub scena, sub fatada cu ciucuri...
Justiție sine die
de Cristina-Monica Moldoveanu
Băă fraților, nu e bine! Repetăm ultima scenă, aia cu violul și crima. Femeia trebuie să moară, cretinilor! Întoarceți-vă la camera de filmat, dați cadrele înapoi, uitați-vă bre...aici cuțitul...
Natural in jungla...de ciment
de Silvia Drăcea
Printre șiroaiele luminoase de mașini și trume de oameni inegriti de umbrele nopții din mușuroiul de ciment, o ultimă scenă de natură criminală generată de cel mai primar instinct: cel de a...
o prismă cu ramă
de George Gîtlan
prin lentilele ochelarilor tăi de soare mi se-arată o lume mică și cât de mare sunt eu în ochii tăi prea frumoși să mă încapă sub pleoapele lor dintr-o privire și aia prima ca o dragoste la început...
în seara asta voi fi singur
de Macovei Costel
premiera va avea un singur actor și un singur spectator filmul e mut din considerente politically correctness și nici aplauze nu vor fi. de fapt e un spectacol complex în care spectatorul va viziona...
Jurnal filosofic
de Constantin Noica
La mânăstirea Humorului, sunt undeva, pe peretele dinspre sud, șase sau opt scene cu fiul risipitor și fratele lui. Nu sunt sigur dacă în prima scenă, unde sunt trei chipuri în jurul mesei și unde...
Joc de măști
de Tudor Cristea
Joc de măști Uneori cred că viața este pur și simplu un joc, O piesă de teatru învățată pe de rost, Pe care și tu, și eu, o interpretăm mai bine sau mai prost. Așa - din când în când - ne batem...
gingerbread
de Adela Setti
vrăjitoarea pornește motorul în tomberon vechi mături și norul de stele uscate deasupra orașului singur ca un corp fără brațe în frigul acesta nu suflă nimeni lumânările-s scumpe foc cerșetorii...
