"Ultim Popas" – 20095 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
Ultima Generație - Primul Val
Ultima Generație - Primul Val
de Radu Herinean
Vlad Popescu
Ca si voi toti, un ultim romantic...
1 poezii, 0 proze
Adrian Boruga
epigon eu mă numesc nimic mai mult având a spune iar sub acest ultim rând eu nu voi pune nici un nume
23 poezii, 0 proze
liliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
Ioan Gr. Periețeanu
Ioan Gr. Periețeanu (n. 4 martie 1879, București - d. ?) a fost un poet, avocat și om politic român din perioada interbelică. Studii Născut în București, Periețeanu a urmat liceul Matei Basarab, pe care l-a absolvit în anul 1897. Ca student în cadrul Facultății de Drept, fondează Societatea Studenților în Drept al cărei vicepreședinte a fost. În aceasta perioadă face parte din comitetul de redacție al Gazetei Juridice, publicație care, însă, a avut un ultim număr în 1 ianuarie 1901. În acea perioadă s-au organizat celebrele discuții contradictorii asupra unor probleme juridice importante, sub forma de tribunale studențești. Absolvă Facultatea juridică din București în 1902, cu teza: Excesele, cruzimile și injuriile grave în materie de divorț. După o scurtă perioadă în care a lucrat în postul de comisar-șef în Poliția Capitalei, I. Gr. Periețeanu s-a dedicat carierei de avocat, devenind celebru pentru pledoariile sale de excepție. Carieră Și-a dus un aport decisiv în soluționarea...
1 poezii, 0 proze
Teofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
POP LUCRETIU
Strang bani sau notorietate pentru a-i lasa pe altii sa mi-o scrie/
9 poezii, 0 proze
sava mircea
SPERANTA MOARE ULTIMA. "PARCA NICIODATA NU AM AVUT VARSTA" Email sacalunegru@yahoo.com
12 poezii, 0 proze
Anne-Mary
nu sunt nici prima nici ultima care gandeste pe pamant
10 poezii, 0 proze
Alexandra Serban
iMI PLACE ENORM SA SCRIU.iN ULTIMA VREME MI-AM PARASIT ACEASTA APTITUDINE FIIDCA AM AJUNS LA CONCLUZIA CA MA REFUGIAM IN SCRIS SI NU IMI TRAIAM VIATA.rEZULTATUL?! NEGATIV-NU MAI TRAIAM NICI IN VIATA DE ZI CU ZI NICI IN LUMEA REALA;VREAU SA RENASC
125 poezii, 0 proze
Andu Moldovan
Publicat în prima antologie poezie.ro 'ultima generație, primul val' sau dacă vreți ok 'prima generație, ultimul val' la Editura MLR sub îndrumarea lui Bogdan Geană, fie-i absența luminată. Membru poezie.ro din 2003 textele mele vechi nu se mai află în pagină fiind în prezent încadrate într-una dintre categoriile "șterse cu mâna mea" sau "refuzate permanent" de colectivul editorial și pe bună dreptate, istoria și apucăturile ei. Participant destul de activ la Cenaclul Deko la fel ca și la precedentele (bune și ele chiar dacă diferite) din Club A, Backstage, Casa Eliad. Participant oarecum activ la Cenaclul Virtualia din Iași desfășurat cu efortul de apreciat al poetei Alina Manole. contact: bobadil63@yahoo.com
30 poezii, 0 proze
Ultim Popas
de Cristina Cosnita
Sa vezi din toata viata care trece, Doar crinii cruzi ce-ti plang azi pe picioare. Si din intreaga dragoste apusa, Sa iti serbezi, acum, inmormantare. Si lemnul mult prea rece si prea greu, Purtand...
Primavara popas
de Florin DeRoxas
chiar daca-s departe de casa, si de mult timp sunt plecat, mama mea, blanda, frumoasa, de ziua ta n-am uitat. astazi adaugi inca o primavara la varsta ta tanara inca, si nu se vede pe fata ta clara,...
sfarsit
de nikita nikolae
E´ timpul pentru mine E´ timpul sa mor Ingerilor noptii sa le dau ceea ce vor Viata mea Un ultim sarut si le-o voi da O ultima intalnire in noapte Fara neuitate fapte Un ultim pahar Si o privire...
Haiku
de valeria tamas
la ceas de seara, in cuiburile goale gazduite frunze. **** pamantul umed- frunzele ostenite in ultim popas..
Acorduri
de Ciprian Emanuel
Acorduri Vara se duce, toamna se duce, clipa și ea Și nu mai straluce,să nu mai apuce temnița grea Oamenii pleacă, apele seacă de bun rămas Și vine să treacă, o liniște îneacă un ultim popas Codrii...
uitarea
de Stanica Ilie Viorel
un câmp fără umbră acolo unde nu-i adăpost și umbrele ard izvorul moare sub rana otrăvii rămâne locul în care fântâna a secat și cumpăna pe care un corb bătrân se-așază în al său ultim popas din el...
oameni de ceară
de Dana Banu
oameni cu fețe de ceară alunecau suav pe coridoare tăcute aceleași imagini ale copilăriei străbătându-ne somnul dintre ape obositoare aceste cuvinte săpându-și albie printre munți vârsta nefirească...
Cine-i femeia...?
de Elena Munteanu
Cine-i femeia ce trupul mi-l poartă? O chem și-mi răspunde cu numele meu. Amforă-i, albă din zori până-n noapte, Și fluviu de foc, în iubiri panaceu. Cine-i femeia, lui Éros străină? Își strânge...
cruci
de Ottilia Ardeleanu
fiecare ducem greutăți pe un umăr pe amândoi uneori și de picioare ne privim smeriți unii mai de sus alții creduli ori nu uneori nu vedem decât marmura nu știm să admirăm finisajele interioare ne...
