Căutare

NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...

12 poezii, 0 proze

Lelia Mossora

Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...

16 poezii, 0 proze

Pițoiu Giorgia-Angelia

Literatura este cel mai frumos si inofensiv drog.Dependenta provocata de ea se manifesta prin acea stare de reverie continua din care daca ai iesi, probabil ca tot farmecul ar fi anulat. Literatura se constituie din trairile extrasenzoriale ale autorului transpuse in cuvintele cele mai expresive si potrivite.Uratul si frumosul devin notiuni nesemnificative,totul reducandu-se la arta si la un devotament pentru talent si inspiratie.

2 poezii, 0 proze

Gelu Teodorescu

Absolvent al Colegiului Național Sf. Sava din București, promoția 1998, clasă de limbi moderne (engleză\franceză), licențiat în psihologie (Universitatea "Titu Maiorescu" 2003), boem în vremurile liceului, dar și ale facultății, fascinat de imagine, mai mult decât de cuvinte. Fără însă a le neglija deloc pe acestea din urmă, cu care am încercat să creez câte ceva, răzleț însă. În timpul liber (și nu numai), fotograf amator, cu intenții serioase de a deveni profesionist "cu acte în regulă" și cu "o stare de transmis" prin "creațiile" mele.

4 poezii, 0 proze

Marschall / Negru Simona

mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...

55 poezii, 0 proze

Ghimis Dorin Nicolae

Poezia trebuie asumata ca mod de a fii ,singura stare în care ființa ființează în timp prin timp.

22 poezii, 0 proze

Ion Neculce

AutorClasic

ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...

0 poezii, 0 proze

Marin Corneliu Dobre

In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi. Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare. Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta. Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu. Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa...

52 poezii, 0 proze

Platon Pardău

AutorClasic

Alex. Ștefănescu despre Platon Pardău (din rev. România literară, nr. 30/2003): În timpul lui Ceaușescu, Platon Pardău își petrecea, în fiecare an, prima parte a lunii august la mare: stătea în balconul camerei lui din vila scriitorilor de la Neptun și lucra, în timp ce toată lumea se afla la plajă. Așezat pe un șezlong, ținea mașina de scris pe genunchi și bătea fără întrerupere, ca și cum ar fi avut alături o ciornă, deși, în realitate, compunea textul pe loc. Figura lui napoleoniană, căreia doar un tricorn îi lipsea pentru a-l evoca întru totul pe învingătorul de la Austerlitz, exprima o încredere deplină în actul scrisului. În această stare de spirit ( chiar dacă nu întotdeauna într-un balcon), Platon Pardău (născut la 1 decembrie 1934 la Vatra Dornei) a scris de-a lungul anilor mii și mii de pagini de versuri, proză, teatru și publicistică. A început prin a scrie versuri. Numeroasele cărți de poezie pe care le-a publicat - Arbori de rezonanță, 1963, Monolog, 1965, Vânătoarea...

1 poezii, 0 proze

Stare....prin ceată

de NIMENI

Stiu si eu, ar trebui să fiu bucuroasă, mi-au apărut niste versuri, si o pagină de proză într-o revistă literară.. Revista literară pe care mi-o doresc eu, nu mai apare...o pagină de revistă semnată...

Tu si eu

de george lupascu

Tu și eu Două puncte cardinale, tu ești Sud, și eu sunt Nord, Iar pe portativul vieții,două note-n dezacord. Intersecție de zile,într-un timp întârziat... Tu,mereu acea rămasă, eu, mereu acel plecat....

Stare...asteptare...

de Neagu Aurora

Orizontal pe unghiul de creatie cade soarele, strapuns de trunchiurile uscate, drepte ale copacilor revoltati. Lumina transcedentala ravasita prin ceata ce desparte moartea de viata surade melancolic...

stare de spirit

de George Pașa

ce trist este zborul lânced al morții într-a sufletului oază și ce rece e mângâierea speranței când liricul își frânge aripile în zborul său năvalnic prin ceața amarelor gânduri * ce vesel este...

Ceața

de Morar Florin Teodor

Ați mers vreodată prin ceață? Sentimentele să îți fie atât de albe încât, dacă întinzi mâna, ea va pieri în ceața creată de albul dureros.Uitasem totul, eram un gol, orb, un abis steril, eram desculț...

Stare

de Inga Morari

Nu-ți poți învinge dorința de a vedea Nu ai curaj să te ridici la vârsta ta, Te simți atât de slab, neputincios Vezi ca prin ceață un zid spăimos. Simți că ești atât de paranoic Te-ncui în suflet,...

Stare de noapte

de Lie Marian

totul e negru un negru fară de zare ploia-mi șoptește sumbre mistere bătând a agonie la fereastra din colț mi-e cerc în cuvinte și cercul se strânge mă arde mai tare simt dor de iubire și nopți de...

Stare de fapt

de Mihai Meșter

Margini de gând adesea mă mută acid spre o indiferență uneori apatică las pe alții în tăcerea lor să mă judece tacit să-mi lase semne de trecere pe carnea metamorfozelor mele meditative. uneori mi-e...