"Sonet 16" – 10709 rezultate
0.01 secundeMeilisearchOlavo Bilac
Olavo Bilac s-a nascut pe 16-XII-1865 in Rio de Janeiro, Brazilia si a murit pe 28-XII-1918. Este considerat cel mai mare poet care a scris vreodata in portugheza.Maestru desavarsit al modelarii versului, cu un metru si rime ideal alese, poemele sale sunt naturale, sentimentale si in ciuda constructiei riguroasa a versului nu dau impresia de artificialitate. Tema poetica favorita a lui Olavo a fost fara nici o indoiala stelele.Era fascinat de frumusetea cerului instelat caruia i-a dedicat foarte multe poeme.In sutele sale de poezii, majoritatea sonete, intalnim si alte motive poetice ca iubirea, Dumnezeu, erosul, timpul, eroii, mitologia greaca. Bilac, numit si \"Printul poetilor brazilieni\" este si autorul versurilor imnului national. Ultimele sale cuvinte au fost, conform unui ziar din acea vreme, \"Aduceti-mi o cafea, am de gand sa scriu\"...
10 poezii, 0 proze
George Lixandru
George Lixandru s-a născut la 16.07.1959 în Scărișoara, Cislău, jud. Buzău. Activitate publicistică la zi: „Oblio", „Zig-zag”,„Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia", „Informația Buzăului", „Buzăul", „Jurnalul de Buzău". A debutat literar în anul 1972 în „Albina" (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare", „Flacăra", „Opinia", "Școala Buzoiană". A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu" Buzău, „Astra" Brașov și „Tomis” Constanța. A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu", Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete "Vasile Voiculescu", ediția 2001. Laureat în 12 festivaluri de poezie, printre care: "Lucian Blaga" (Sebeș, Alba), "Gheorghe Pituț” (Timișoara), etc. Fondator al revistei ”ILustrația Culturală” și al ziarelor ”Ziarul de Valea Buzăului” și ”Vatra Cislăului”. Mai este deținător a două diplome de excelență în cultură. Este autorul a 7 cărți de poezie. Are în pregătire romanul „Jurnalul unui...
21 poezii, 0 proze
George Lixandru
George Lixandru s-a născut la 16.07.1959 în Scărișoara, Cislău, jud. Buzău. Activitate publicistică la zi: „Oblio”, „Zig-zag”,„Expres Magazin”, „Opinia”, „Muntenia”, „Informația Buzăului”, „Buzăul”, „Jurnalul de Buzău”. A debutat literar în anul 1972 în „Albina” (sub Baruțu Arghezi). A publicat versuri în „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Opinia”, “Școala Buzoiană”. A frecventat cenaclurile literare „Vasile Voiculescu” Buzău, „Astra” Brașov și „Tomis” Constanța. A debutat editorial cu „Sonete de palavragiu”, Ed. RAFET, Râmnicu Sărat, 2001, cu care a obținut premiul I la Concursul național de sonete “Vasile Voiculescu”, ediția 2001. Laureat în 12 festivaluri de poezie, printre care: “Lucian Blaga” (Sebeș, Alba), “Gheorghe Pituț” (Timișoara), etc. Mai este deținător a două diplome de excelență în cultură. Este autorul a 10 cărți de poezie. Are în pregătire romanul „Jurnalul unui sinucigaș”. Actualmente, este redactor șef la ILustrația Culturală. NU ESTE MEMBRU U.S.R. și nici nu vrea...
0 poezii, 0 proze
Jules Laforgue
1860 Naissance, le 16 août, de Jules Laforgue, à Montevideo (Uruguay). Son père, Charles Laforgue, travaille pour une banque française. Il est originaire de Tarbes. Sa mère, née Pauline Lacolley, vient du Havre. Jules est le second fils de la famille. 1866 Mme Laforgue et ses enfants quittent l'Uruguay et s'installent à Tarbes. Em 1867, Mme Laforgue retourne en Amérique du Sud, laissant deux de ses fils, Jules et Émile, aux soins d'un de ses cousins. Les années suivantes sont, pour Jules, occupées par des études médiocres au lycée de Tarbes. 1875 Les parents de Jules viennent s'installer définitivement en France. En 1876, la famille quitte Tarbes et vient habiter Paris. 1877 La mère de Jules Laforgue meurt d'une pneumonie. 1880 Laforgue fait la connaissance de Gustave Kahn, l'un des premiers adeptes du vers libre. C'est l'époque où Laforgue compose ses «poèmes philosophiques», dont quelques-uns sont repris ici dans la section des Premiers poèmes. 1881 Laforgue vit, plutôt mal, de...
7 poezii, 0 proze
Aurel Marin
Aurel Marin (25 apr. 1909 – 16 mai 1944) a fost un poet și publicist român. A fost unul dintre redactorii din spatele revistei Frize. A fost de asemenea un colaborator activ la Gândirea și la alte publicații ale vremii. Opere * Lumini, Cronicarul, București, 1933 * Yodler, Editura Frize, 1935 (ediție limitată) * Versuri, Tipografia Unirea, Brașov, 1937 * Poezii, Institutul de arte grafice "Unirea", Brașov, 1938 * Însemnări de vacanță, Tipografia "Șoimii Carpaților", Brașov, 1939 * Însemnări despre lume, prieteni și moarte, Editura Fundațiilor Regale, București, 1940 * A doua carte de însemnări despre lume, prieteni și moarte, Brașov, 1941 (ediție de 200 de exemplare) * Moartea lui Pan, Institutul de Arte Grafice "Astra", Brașov, 1941 * Sonete, Institutul de Arte Grafice "Astra", Brașov, 1942 * Comentarii critice, Institutul de Arte Grafice "Astra", Brașov, 1942 * Viața în munți * Intrarea în pădure
2 poezii, 0 proze
William Shakespeare
William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564- d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg, poet și creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. Ca dramaturg, a scris câteva dintre cele mai puternice tragedii și numeroase comedii. De asemenea, a scris 154 de sonete și numeroase poezii. Dintre acestea, unele sunt considerate drept cele mai strălucitoare opere scrise vreodată în literatură, datorită priceperii lui Shakespeare de a depăși narațiunea și de a descrie cele mai intime și profunde aspecte ale naturii umane. Se crede că majoritatea operei a scris-o între 1585 și 1613, deși datele exacte și cronologia pieselor de teatru atribuite lui nu se cunosc cu precizie. Influența exercitată de Shakespeare asupra vorbitorilor de limba engleză din întreaga lume se reflectă prin recunoașterea imediată a unor citate din piesele lui Shakespeare, titlurile operelor bazate pe fraze din Shakespeare și numeroasele adaptări ale pieselor sale. Alte...
210 poezii, 0 proze
Pedro de Quirós
(Sevilla, hacia 1590 - Madrid, 1667) Pedro de Quirós, poeta español. Profesó en el convento de Clérigos Menores de dicha ciudad hacia 1624. En 1659 fue nombrado propósito del colegio de su orden en Salamanca y reelegido en 1665, pero el mismo año pasó a ser visitador general de la provincia de España. Escribió versos latinos y castellanos. Su obra poética se conserva en el manuscrito Poesías divinas y humanas, que contiene sonetos, canciones sacras, romances, madrigales y una excelente Égloga al Nacimiento de Cristo. Su soneto A Itálica y el madrigal Tórtola amante fueron publicados por primera vez por Amador de los Ríos en 1838, y desde entonces aparecen en todas las antologías. En sus versos utilizó un lenguaje popular enriquecido por un cierto conceptismo.
1 poezii, 0 proze
Félix Lope de Vega y Carpio
Félix Lope de Vega y Carpio (n. 25 noiembrie 1562, Madrid — d. 27 august 1635) a fost un scriitor spaniol, considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole. Volumul mare al operelor sale îl încadrează între cei mai prolifici autori ai literaturii universale. Numit „Phoenixul ingeniului” de către unii și „Monstrul Naturii” de către Miguel de Cervantes, Lope de Vega a fost creatorul „formulei” teatrului clasic spaniol, operele sale reprezentându-se și în actualitate în cadrul festivalelor de teatru clasic. Este de asemenea unul dintre marii poeți de expresie spaniolă și continuă să influențeze tineri scriitori. Este autorul a 3000 de sonete, 3 romane, 4 nuvele, 9 epopee, 3 poeme didactice și a sute de comedii (1800, conform lui Juan Pérez de Montalbán); a cultivat toate speciile literare, cu excepția nuvelei picarești. Atât viața, cât și opera lui Lope de Vega au fost caracterizate de o exuberanță extremă. A fost prieten cu Quevedo...
36 poezii, 0 proze
Alexandra Mihaela Munteanu
"Artiștii buni există doar în opera lor și, drept urmare, sunt cu totul neinteresanți în ceea ce priește personalitatea. Un poet mare, un poet cu adevărat semnificativ, este ființa cea mai lipsită de poezie dintre toate făpturile. Dar poeții inferiori sunt absolut fascinanți. Cu cât versurile lor sunt mai proaste, cu atât mai pitorească este înfățișarea lor. Simplul fapt de a fi publicat un volum de sonete de mâna a doua îi face irezistibili ca pesonalitate. Ei trăiesc poezia pe care nu o pot scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu îndrăznesc s-o transpună în viață"(Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Grey). Sunt un copil de abia 16 ani(fac 17 în aprilie).Cu siguranța nu contează că sunt redactor-șef adjunct la revista "Adolescent" sau că am fost la multe olimpiade. Momentan tot ce ar putea conta e că îmi place să scriu, deși, recunosc, mi-e îngrozitor de frică să o fac. Poezia nu e punctul meu forte, dar nu aș putea să spun că excelez în proză. Probabil mă integrez în categoria de...
8 poezii, 0 proze
Marie Noël
Marie Noël, de son vrai nom Marie Rouget, est un poète et écrivain français, née le 16 février 1883 à Auxerre, décédée dans cette même ville le 23 décembre 1967. Elle est née dans une famille très cultivée mais peu religieuse. Elle resta célibataire et s’éloigna très peu de sa ville natale. Sa vie ne fut pas si lisse pour autant : un amour de jeunesse déçu (et l’attente d’un grand amour qui ne viendra jamais), la mort de son jeune frère un lendemain de Noël (d’où elle prit son pseudonyme), les crises de sa foi... tout cela sous-tend une poésie aux airs de chanson traditionnelle. À sa mort, elle lègue son œuvre à la Société des Sciences Historiques et Naturelles de l'Yonne. Cette société savante (née en 1847) gère et étudie son œuvre à travers de nombreuses publications. Femme passionnée et tourmentée, elle n'est souvent connue que pour ses œuvres de « chanson traditionnelle », au détriment de ses écrits plus sombres, dont la valeur littéraire et la portée émotive sont pourtant bien...
21 poezii, 0 proze
Sonet 16
de Cristian Vasiliu
De când, cu goliciunea în ruină, Îmi defilezi vicleană, cu sfială, Ca-n vremurile stinse fară fală De mult de tot, pe colțuri de retină, Nici țâțele lovite de tânjală, Nici fundul modelat în...
Sonet 160
de Cristian Vasiliu
Eu am cules, când se sfârșise Cina, Și firmitura de cuvânt rămasă În talgerele rugii Lui, pe masă, Ca să-mi astâmpăr negura și vina; Eu L-am pierdut cu pâra mincinoasă Și cu ocări am presărat colina;...
Sonet 161
de Cristian Vasiliu
Ce dacă fac dribleuri prin piețe Și folosesc Viagra? Tu nu știi Că diploma de fabricat copii „Cum Laude” se ia la bătrânețe? Þi-aș face-o demonstrație da `mi-i Că ai să umbli după aia-n bețe Și părul...
Sonet 162
de Cristian Vasiliu
O zi pierdută. Lâncezesc în perne; Lumina calpă trage-n trup să moară; Cu gesturi mici, suflând într-o tigară Alimentez furnalele interne. Ce neguri dau târcoale pe afară! Ce frig sub pielea umedă...
Sonet 163
de Cristian Vasiliu
Azi am cules până târziu povețe Din Hemingway-ul de pe noptieră: Să nu mă năpustesc dup-o himeră Pe mare-ntr-un barcaz la bătrânețe; Să-nvăț să mor când viața-i efemeră Și-n depărtare-ncep să se...
Sonet 165
de Cristian Vasiliu
E secetă mare de-acum în orbite; Ne-așteaptă o foame de foc și cuvânt, Iar tu, fără noimă, minciuni aurite, Mai crezi și mă pui în postura de sfânt. Schelălăie umbra sub talpă căci mi te Asezi fără...
Sonet 166
de Cristian Vasiliu
Sub clopotul de sticlă,-n depărtare, Doi pescăruși încălecați pe briză Reînnoiesc pariul fără miză Și urcă în spirală către soare. Se-asează-nvingătorul pe baliză Când flacăra în jurul lor tresare...
Sonet 167
de Cristian Vasiliu
Iubita mea, pentru că fac remiză Cu scorul alb, sub plapumă, îmi pare Că s-a-ncurcat c-un gălbior pe care Dacă îl strângi încape-ntr-o valiză. Nu-i nici frumos și nici deștept; nu-i mare, Dar...
Sonet 168
de Cristian Vasiliu
Pentru Iuliana Te-aștept căscându-mi gura la sute de femei, De când mi se așază pe umeri, ca un frac, O vară deșuchiată și pe la nări un drac Îmi dă cu-esența tare a florilor de tei. Străino, fie-ți...
Sonet 169
de Cristian Vasiliu
Când ne ciocnim, pe-aceeași scară, singuri Și-ntindem blând, ca-n Facere, din nou, Un braț sculptat din lemnul unei linguri Spre altul sângerând ca un stilou, Tot zbuciumul din tâmple se alină, Căci...
