"Se joacă vorbele fără de haină" – 21360 rezultate
0.06 secundeMeilisearchNikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
IEIrina Enea
Nu știu cum mă vede lumea, dar eu însămi mă văd doar ca pe o copilă care se joacă pe malul mării, încercând să găsească din când în când o pietricică mai netedă sau o scoică mai frumoasă decât cele obișnuite, în timp ce imensul ocean al adevărului se află nedescoperit, în întreaga sa, înaintea lui...
15 poezii, 0 proze
IMirina munteanu
o viata monotona...intr-un oras banal, ingropat in rutina, intr-un bloc de la periferie, in camera in care lumea are alte cote...alte bariere, devine ireala.aici stau eu...si ma pierd mereu regasind drumul catre loc'sorul unde luna argintie guverneaza in noaptea purpurie,inmiresmata de arome tainice...acolo,la umbra copacilor, copilul incantator suspina si se joaca,plange si rade...iubeste...
17 poezii, 0 proze
CICezar Ivănescu
Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad - d. 24 aprilie 2008, București), a fost un poet, dramaturg, traducător și director de editură român. Provenind dintr-o ilustră familie de intelectuali moldavi, nepot al marelui lingvist Gh. Ivanescu, rudă cu Octav Onicescu, Cezar Ivănescu a dus mai departe blazonul genialitățăii familiei sale. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași. Redactor la revista „Luceafărul”, îndrumă în anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Crețan, Mircea Șoncuteanu, Florentina Vișan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni,Ioana Bălan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drăgănescu, Petruț Pârvescu, Marian Constandache. Cezar Ivănescu iși face debutul poetic în revista Flacăra Iașului in iunie 1959. Debut în teatru (1969), cu piesa Mică dramă, care se joacă la Teatrul „Al. Davila“ din Pitești, fiind montată „într-un spectacol coupé“ cu Vin soldații de George Astaloș, în regia lui Radu Boroianu. În anul...
25 poezii, 0 proze
VAVasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei. 1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti 1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu. 1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature 1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o...
72 poezii, 0 proze
MAmotorga alin
cu ce sa incep?da ,cum am inceput sa scriu poezii.am inceput din joaca,prostindu-ma cu altii colegi de clasa,facand biza in versuri uni de altii.asa am inceput sa scriu si asta se intampla prin generala.am continuat sa scriu,caiet dupa caiet,nimeni nu stia de pasiunea asta a mea pt ca n-am vrut sa se stie,era secretul meu.le-am scris ca pe un jurnal si asa au si ramas pana in ziua de azi.ce o sa public pe site-ul asta nu-s decat fragmente fiindca m-am lasat de poezie. uneori mai scriu din plictiseala... e ca un joc... daca tot cititi lasati va rog si un comentariu.vreau sa vad daca am ceva de imbunatatit la poeziile publicate aici.
9 poezii, 0 proze
SSSimon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
NANicolae Avram
Licențiat în drept Cântece de sinucigaș ( cartea I ) - Mesagerul 2000 Litanii pentru diavol - Ideea Europeană 2006 Cântece de sinucigaș ( cartea a doua ) – Vinea 2008 Îngrijitorul ediției „Iată cina. Iată taina” – poeme de Aurel Onișor – Eikon 2007 (avrampoems@yahoo.com) „Avem de face cu un poet adevărat, Nicolae Avram, din Beclean, Bistrița – Năsăud, un poet al cărui „cinism” liric, de mare forță frizează tragismul existențial, altminteri decât în „joaca de tragicul” întâlnită din abundență la mulți postmoderniști de profesie” Constantin STÃNESCU în „Adevărul literar și artistic” „Nicolae Avram nu e, cu certitudine, un ludic postmodernist și se află la polul opus modelului „optzecist” ; el scrie o poezie intens tragică ( și în descendența marilor poeți tragici ), pe care aș numi-o post-agonală. Vechile teme moderniste ale răului universal și ale sinuciderii, uzitate până la demonetizare, capătă a proaspăt – întunecată splendoare în poezia lui Nicolae Avram. ( …) Nicolae Avram...
17 poezii, 0 proze
EBEmil Botta
Emil Botta (n. 15 septembrie 1911, Adjud - d. 24 iulie 1977, București) a fost un poet, prozator și actor român. Este fratele eseistului Dan Botta, precum și fiul lui Theodor Botta, medic, și al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud, dar la 15 ani fuge de acasă pentru a deveni actor. Urmează apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, în perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Național din București, după mai mulți ani petrecuți pe unele scene de provincie. La Nțional joacă în roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc. A jucat în numeroase filme, cum ar fi: Se aprind făcliile(1939), Viața nu iartă, 1958, Erupția, 1958, Când primăvara e fierbinte, 1961, S-a furat o bombă (regia Ion Popescu Gopo), 1961, Pași spre lună( tot în regia lui Gopo), Pădurea spânzuraților (regia Liviu Ciulei), 1964, Răscoala, 1965, De-aș fi... Harap alb, 1965, Șah la rege, 1965, Dacii, 1966, Faust XX, 1966, Subteranul, 1967, Columna, 1968, Mastodontul,...
39 poezii, 0 proze
Se joacă vorbele fără de haină
de Stelian STANCU
Privim în sus, credem sublim Că Domnul stă şi ne aşteaptă Ne facem poate că iubim Dar mintea este pe o treaptă, Pe care trupul o dezbină Pe care sufletul o cheamă Pe care prinde doar rugină Pe care...
E ziua ta maicuta!
de Maria Prochipiuc
Cat de mult te iubesc , nu pot sa spun! Dar, cat de mult te-am iubit imi este cu neputinta. Tu esti olarul , ce mi-ai dat forma, Ai plamadit in lutul galben dorinta Cu lacrimi in nopti de nelinisti....
Nebunul de la World Trade Centre III
de Dan Mitrut
zambesc si numai eu simt cum se leaga vorbele nebunului de cele ale filosofului, doar ca el nu le aude pentru ca stie sigur. crede ca detine certitudinea realului. nebunul are un ritm, creierul lui...
Povestea dințișorului năzdrăvan
de Mihaela Rascu
POVESTEA DINÞIȘORULUI NÃZDRÃVAN Locuia odată într-un orășel mic, o fetiță drăgălașă și jucăușă foc, pe care o îndrăgea toată lumea. De dimineața și până seara, Tincuța, căci acesta era numele...
Puterea descântecului - I I -
de Emil Iliescu
Puterea descântecului Pe drumul spre casă i-am mărturisit unchiului Ristică faptul că pe mine această întâlnire cu luparul nu mă impresionase deloc. Nu întâlnisem acel om misterios, cu o structură...
Șah la regină - Capitolul XII (3)
de Helia Rimoga
Plecă, cu inima amputată. Noaptea fu câinoasă. La fel și ziua următoare. Ar fi vrut să se întoarcă, dar lucrul i se părea la fel de imposibil ca întoarcerea anilor. Ar fi voit ca el, printr-o minune,...
adevărul ei
de dan mihuț
dacă mergi pe albia unui râu secat, nu mergi niciodată în pace, e nisipul de sub tălpi și pietrele, e liniștea ce vine din urmă în locul fostelor ape, gândurile care aleargă în voie precum peștii,...
Suflete mari
de Maria-Gabriela Dobrescu
Se hotărâse greu să plece. Era Crăciunul și ar fi vrut să stea acasă, mai ales că mama sa nu se simțise prea bine de ceva vreme și îi reproșa că s-ar putea ca acesta să fie ultimul petrecut împreună....
Papașa, prințul nepământean
de George L. Dumitru
În ciuda tuturor bănuielilor privitoare la originile sale și a supozițiilor de tot felul, Papașa venise pe lume într-un mod cât se poate de natural. Se născuse. Intâmplarea se petrecuse cu multe zeci...
Destine
de Elena Paduraru
Clinchetul cristalin al clopoțelului străbate vesel toate culuoarele școlii, anunțând pe micii școlari că a luat sfârșit încă o zi de școală. Era ultima zi de școală din săptămână. Băiețelul, de...