irina munteanu

Alungă fantoma din miez de noapte Ce mută stă și mă privește dintr-un colț. Alungă ochi-aceia mari și triști și sumbri Ce nu-nțeleg că trebuie să plece. -De ce n-o faci? De ce mă-mpovărezi cu

Dărâm un zid cu mâinile goale, Cu unghiile insângerate scormonesc lutu-ntărit. Un fir de căldură vreau sa aduc În camera-mbâxită de frig. Podeaua acoperă lacrimile cu sânge, cu întunericul

Întină-n pat, pierdută-n agonia surdă ce-mi răsucește-n trup, Creez vise senine ce înfloresc în gând. Stau singură...e-așa de rece-n jur... Nasul mi-a înghețat și-n așternutul cald încep să

Sunetul ploii din mijlocul nopții încântă urechea adâncită în întuneric. Valsuri nebune coboară izbind brutal pământul Și vise albastre se împletesc în jurul nebuniei naturale. Pe întuneric, în

E fata care te iubește. În timpul dorului își cheamă îngerul suspinând. Cu ochii mari, timid ea îl privește Și-un vers al vieții o auzi slab recitând. Iar îngerul mut o ascultă Și-mprăștie în

Un strigăt se aude în liniștea nopții- Cristalul topit ce curge pe obraz. Pășește făptura prin suflu-nghețat Și vântul îi flutură violent părul. Degetele-i ating ușor buzele, Sărutul cald

Privesc seninătatea cerului ostenit de-atâta plâns. Raze de soare străbat încet pământul încă jilav. O pasăre pierdută călătorește hotărâtă deasupra copacilor, ce prind pe ramuri muguri de verde

te văd plimbându-te galant,pe trotuaru\'ntunecat. în fiecare noapte,când privesc la geam, te vad, plimbându-te galant. cu pasul fin,neauzit,pășești p trotuarul cald, cu ochii mari și cu trup

in clipe stinghere dintr-o noapte cruda,cand somnul a fugit si m-a lasat prada gandurilor cele mai fierbinti... Prin fire de parfum distins si frageda dorinta, ajung la tine, copil

zile albastre se scurg încet pe langa mine cu iz de primăvara, totul a luat viata si observ cum înflorește eu stau la geam, trăgând absent dintr-o țigara. cu mintea zdruncinata, nu mă gândesc

Zile de vis incet s-au scurs, Iar tu,de langa mine ai plecat... Spre munti incet te-ai indreptat, Iar eu te-astept,cu sufletul de dor strapuns Si lacrimi fierbinti mi-au curs din ochi Cand am

Ameteala ma cuprinde,si ochii ii inchid usor, In gand, te vad, copil incantator... Si fumul ma cuprinde... Caci stiu ca noaptea vine, vine, Si-n lumea mea plina de fantezii, Tu ma astepti. In

Afara e placut,putin cam frig,dar e senin. Ma-ncanta tril de pasari jucause, La intoarcerea din noapte. Ooo,noapte, amanta rece si seducatoare, Iluzie optica plina de incantatoare

Intr-un palat…feeric, minunat, Unde lumini albastre lumineaza sali de bal, Acolo, eram, si priveam in multime… Iar deodata…te-am zarit pe tine… Tip dur, rebel, Copil incantator, A fost de-ajuns

Mi-ai trimis sarutul tau, stropit cu parfumul florilor noptatece. In extazul placerii am sorbit imbatatoarea mireasma...M-a cuprins o ameteala moale, si cu onduleuri fine ale trupului m-am indreptat

Am aprins o tigara; am tras un fum. Cand l-am suflat, am facut din el imagini vii, imbatatoare pe care le-am savurat suav... Tigara s-a terminat si inca zabovesc la geam, privind felinarul slab din