Mediu
Intr-un palat…feeric, minunat,
Unde lumini albastre lumineaza sali de bal,
Acolo, eram, si priveam in multime…
Iar deodata…te-am zarit pe tine…
Tip dur, rebel, Copil incantator,
A fost de-ajuns sa ma privesti ;
Si m-am indragostit, chip ganditor…
Te-astept, spre mine sa vii, sa cazi in a noastra nepasatoare placere,
Imbatat de dorul inimii,ametit de a sufletului fantezie
Sa simti parfumul pielii mele, sa gust savoarea buzelor tale...
Sa ne bucuram de clipe eterne
In a misterioasei nopti tainice mangaiere…
022932
0
* hai să încercăm totuși să refacem poezia fără acestea:
într-un palat
unde lumini se așezau în ninsoare
acolo te-am zărit pe tine
în mulțime - copil încântător
pierdut de gând în privire
și ți-am dorit spre mine
amețitoare-a ta nedeslușire
cu degetele alunecându-mi fine
pe buzele tale într-un început
de iubire
---
* și totuși ce este mai sus nu este o poezie, ci doar un pretext pentru poezie, începutul unei poezii; dacă ar rămâne așa ar fi nematurată (nedezvoltată).
* să îți schimbi stilul nu înseamnă să renunți la romantism, ci doar să-l dezvolți, să citești mai mult astfel încât greșelile inerente oricărui poet începător să nu le mai faci; iar cel mai bine ar fi să îți cauți propriul stil; a, și să nu renunți, să scrii, încercând mereu să te autoperfecționezi.
succes!
cu respect,
pt.