"Sărută verbul" – 15008 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GBGeorge Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
IVIleana Vulpescu
Ileana Vulpescu (n. 21 mai 1932, Bratovoești, județul Dolj) este o prozatoare și romancieră româncă. Este soția poetului și traducătorului Romulus Vulpescu. Cel mai cunoscut roman al ei este Arta conversației care a reușit să ajungă best-seller înainte de 1989. Opere Rămas-bun (roman) , Editura Cartea Românească, 1975; Arta conversației, Editura Cartea Românească, 1980 ; Editura Arta Grafică, 1992,1994 ; Editura Logos, 1993 Sărută pământul acesta (roman), Editura Cartea Românească, 1987; Rămas-bun casei părintești (roman), Editura Arta Grafică, 1990; Carnetul din port-hart (roman), Editura Eminescu, 1996; Candidații la fericire (proze), Editura Tempus, Ploiești, 2002; Arta compromisului (roman) , Editura Tempus, Ploiești, 2002 ISBN 973-85140-3-7; 2007; De-amor, de-amar, de inimă albastră, 2005; Viață, viață, legată cu ață (roman), Editura Tempus, Ploiești, 2007;
3 poezii, 0 proze
Vlad Proca
Sagetator
1 poezii, 0 proze
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
MMarilena
Ambitioasa ,capoasa ,prietenoasa si uneori o mare nebuna :adica imi place sa fiu putin sarita de pe fix.
1 poezii, 0 proze
marius
sunt extrem de glumetz...romantic...si lucrul care imi place sa-l fac cel mai mult :sa ma sarut ore in sir cu o fata in ploaie...
6 poezii, 0 proze
IBIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
GAGeorge Allan
Bruma respir bruma si mi-e frig nu foarte rau... am geaca asta cu gluga iarba netunsa de doua saptamani e acum alba; ieri era verde asa e la astia … mai incolo e un mos intr-un baston, incearca 2 usi la 2 case... n-am treaba cu el. imi vad de drum mai in viteza,ca mi-e frig. (nu prea face fatza gluga) pe drum dau de unu James care ma recunoaste si ma saluta: "hy man" are bagajele dupa el se duce acasa in Jamaica. doar io cu el mai suntem la ora asta inghetata, noi si cativa gunoieri. James e negru in fine... respir bruma si-mi aduc aminte de mama asa...putin ca i-am spus ca-am dat pe geaca 3 mil si ea a fost cam 5 si-acum doar p-asta o am, ca James ala se duce acasa si io nu... si mai merg un pic,mai vad odata mosu, fara baston,pierdut de tot de data asta… mai respir 3 pasi de bruma pana sa ajung acasa.
2 poezii, 0 proze
IGIuliana Ghioca
Sunt aici și sunt acolo, pretutindeni mă rasfir O particulă-a iubirii mă hrănește și-o respir. Când în sufletu-mi sămânță ai dat rod și-ai încolțit Sunt acolo și aici, fir de dragoste sădit. Sunt născută să iubesc și-aș iubi să fiu născută, Viața-i rochie-n dantelă cu fir de argint cusută Și îmi ia cât o secundă, ori un secol sau un veac Uneori cât un sărut, ca de ea să mă dezbrac. Sunt un leagăn ce cu brațe către viață mă înclin, Doar spre tine cât trăiesc, toate gândurile-mi vin. Sunt de toate și nimic, cât un punct în Univers Dar nimic nu mă oprește ca să te aștern în vers.
18 poezii, 0 proze
iulian
Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...
19 poezii, 0 proze
Sărută verbul
de Claudiu Dobre
Avem nevoie de dragoste: de dragostea aproapelui, De dragostea sinelui, de dragostea cuvântului. Ceratele cuvinte aduse dintre spini și durere arsă De mult nu le respiri ? Te dăruiește în risipă de...
către zori
de Ștefan Petrea
visarea ta, de pernă-n Cer cusută, îmi udă insomnia-n duioșie și beznă grea în gândul meu deși e nu îmi învinge-a inimii redută. îmi spăl cuvântul în a ta leșie pe calea ta mi-e rațiunea mută și...
zodii
de Ștefan Petrea
e toamnă, ni s-au desfrunzit cuvintele a rămas ramul verbului nud timpul își sărută tălpile a șchiopăta înspre iarnă ni s-au inflamat ganglionii ploilor frigul e bonus cioplirea chipului de hârtie...
Sonet 251
de Cristian Vasiliu
Septembrie. Îmi biciuiește vântul Obrazul drept; pe stângul îl sărută Lumina unui soare ca o ciută Lovită-n piept ce-și caută mormântul. Mi-e umbra tot mai lungă și mai slută; O las prin parcuri și...
reverul alb
de Vali Nițu
un iris filozofează... cuvântul atinge acordurile albastre spre altare taina dezlegată a iubirii din lumescul dat dăruiește un inel alb verbului a exista decolteul nupțial ca simplă dorință reține...
Mantuire
de FlorinToader
da-mi visul tau drept alinare da-mi visul tau sa nu ma-nfranga neguri grele sau gandul rau da-mi luna plina sa mananc da-mi luna plina ia-ma de gandul meu celest si haidem in lumina da-mi ape sfinte...
nerv optic - spongios
de marjus dasad
mi-as apartine, mi-as plange de dor de mine, m-as lega la sireturi incoerent; dar unde este verbul la prezent? unde sunt eu cel de maine? unde-ti sunt... trecand peste mizerii, peste rime nematurate...
în torsul pisicesc al poeziei
de Ștefan Petrea
unu. în odaia adâncită-n margine de codru un tablou de Blaga croșeta sicrie din carne aspră de gorun. la zeci de lumini înălțime Luceafărul citea Cătălinei povestea chipului cioplit. buza ei săruta...
cărămida de cuvinte
de Petruț Pârvescu
arde-n mine un trup de fată de femeie sau iubită ca-ntr-un zid de monastire trupul anei înzidită și mă doare colțul pietrei tâmpla umărului stâng și mă doare piramida de cuvinte lăcrimând doamne...
genunchi de brotac
de Ștefan Petrea
îngenunchez în tristele demențe pe car' le-aduce Domnu,-n toamnă cald eterizând demente confluențe prin zarea ce îmbie spre smarald. de verbul meu nu are coerențe e că în clipă liniștea mi-o scald -...