Poezie
Sărută verbul
1 min lectură·
Mediu
Avem nevoie de dragoste: de dragostea aproapelui,
De dragostea sinelui,
de dragostea cuvântului.
Ceratele cuvinte aduse dintre spini și durere arsă
De mult nu le respiri ?
Te dăruiește în risipă de necuvinte,
Sacrifică-te mucenic pe catafalcul
Luării aminte.
Sărută verbul fără de vocale,
Acțiunea fără de imagine
Și respirația fără sonor.
Ai fost penitență, umilință, Dumnezeire,
Modestie
și am cronometrat timpul după respirația ta.
Moarte bună -
Strigau fariseii
Celui ce s-a sacrificat pentru noi.
El reînvie doar dacă în inimile noastre
Noi îl reprimim.
Să-l reprimim, să-l îngăduim, să ne adâncim,
Să ne unim, să ne iubim, să dăruim,
Să iertăm, să ne de-neantizăm,
Să-i dăruim gândurile, sentimentele și fapta bună.
Lăsați regizorul vieților noastre să urle acuma: acțiuuunnneeeee - creștină.
002493
0