Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Ruina sufletului..."6378 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
40 rezultate
Lelia MossoraLM

Lelia Mossora

AutorAtelier

Maria Diana POPESCU: LELIA MOSSORA - Penița înmuiată în relief și siguranță Lelia Mossora își continuă lucrul la cuvinte într-un mod pe cît de neașteptat pe atît de natural și de frumos întemeiat. Colina recentelor construcții lirice, împodobită cu temple și sculpturi, rămîne în picioare ca însuși sufletul poetei îndantelat de singurătate și de ruine, implorînd prin neputinciosul strigăt al lui Goethe: “O, mai oprește-ți pasul, secundă care treci" însetată de cunoaștere și de iubire pură, însetată de acel fior care umple Ființa, pînă la ceea ce s-ar numi “persecuția adorației”: „Îți mușc din carne flori de sânge/ și gura mea e cânt de lavă”. Frumoasă strategie pentru poetă! Începe cu o declarație de dragoste, pășește pe vîrfuri, se repéde în carnea iubirii, își aruncă la fel ca pe un catalog pe catedră proclamația, apoi se micșoreză pînă la starea de ecou, așteptîndu-ne să-i ascultăm acordurile lirice. E un spectacol rar truda zilnică a poetei de a transforma în podoabe fragile, în...

16 poezii, 0 proze

cristian opreaCO

cristian oprea

AutorAtelier

IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...

2 poezii, 0 proze

Claudio RodriguezCR

Claudio Rodriguez

AutorClasic

Claudio Rodríguez García (Zamora, 30 de enero de 1934 - Madrid, 22 de julio de 1999) fue un poeta español. Hijo de María García Moralejo, de arraigadas convicciones burguesas y heredera de alguna que otra propiedad en Zamora, y de Claudio Rodríguez Diego, de origen humilde y gran lector de poesía y autor de algunos versos, y con quien se lleva bastante mal. En 1939 nace su hermano Javier y en 1945, las gemelas Marisa y Maricarmen. Su apodo es "Cayín". Desde los cinco años pasa largas temporadas en la finca de su abuela materna en contacto con la naturaleza y las labores del campo. Estudia el bachillerato en el Instituto Claudio Moyano, Es buen estudiante y compañero, y juega asiduamente al fútbol. El 23 de marzo de 1947 murió su padre y su vida dio un giro decisivo al quedar la familia en la ruina; Claudio ha de dedicarse a la administración de las fincas en el campo y tratar con jornaleros. Se acentúa su "manía andariega" y se refugia en la lectura. Se hace ayudante de un profesor de...

1 poezii, 0 proze

R

raina

AutorAtelier

6 poezii, 0 proze

Sapariuc DorinaSD

Sapariuc Dorina

AutorAtelier

13 poezii, 0 proze

crisan gabrielaCG

crisan gabriela

AutorAtelier

REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...

10 poezii, 0 proze

irina munteanuIM

irina munteanu

AutorAtelier

o viata monotona...intr-un oras banal, ingropat in rutina, intr-un bloc de la periferie, in camera in care lumea are alte cote...alte bariere, devine ireala.aici stau eu...si ma pierd mereu regasind drumul catre loc'sorul unde luna argintie guverneaza in noaptea purpurie,inmiresmata de arome tainice...acolo,la umbra copacilor, copilul incantator suspina si se joaca,plange si rade...iubeste...

17 poezii, 0 proze

Tristan TzaraTT

Tristan Tzara

AutorClasic

Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...

110 poezii, 0 proze

GR

Gonzalo Rojas

AutorClasic

Gonzalo Rojas (1917) Poeta nacido en Lebu, Chile. Inicia su itinerario poético como miembro del grupo surrealista Mandrágora entre los años 1939 y 1941. En 1948 publica su primera colección de poemas, La miseria del hombre. Después siguieron Contra la muerte (1964), Oscuro (1977), Transtierro (1979), Del relámpago (1981), 50 poemas (1982), El alumbrado (1986), Materia de testamento (1988), Desocupado lector (1990), Río turbio (1996), y dos recopilaciones: Antología de aire (1991) y Poesía selecta (1997). Ha recibido el Premio de la Sociedad de Escritores de Chile, el Premio Reina Sofía de Poesía Iberoamericana (1992) y el Premio José Hernández (1997), además del Premio Octavio Paz de Poesía y Ensayo (1998) y el Premio Cervantes (2003). Pertenece a la dinastía de los más intensos poetas en lengua española y su obra parca y rigurosa discurre incesante desde 1938. Ha sido traducido al francés, inglés, alemán e italiano entre otras lenguas. © epdlp * Pero yo soy el viento que sopla sobre...

15 poezii, 0 proze

Ángel GonzálezÁG

Ángel González

AutorClasic

Poeta, catedrático y ensayista español nacido en Oviedo en 1922. Su poesía está llena de contrastes y discurre entre lo efímero y lo eterno, características que llevan al lector a divagar y soñar en los temas del amor y de la vida. Es maestro nacional, licenciado en Derecho por la Universidad de Oviedo y periodista por la Escuela Oficial de Periodismo de Madrid. Enseñó Literatura Española Contemporánea en la Universidad de Alburquerque, U.S.A., habiendo sido profesor visitante en las de Nuevo México, Utah, Maryland y Texas. Fue galardonado con el Premio Antonio Machado en 1962, el Premio Príncipe de Asturias en 1985 y el Reina Sofía de Poesía Iberoamericana en 1996. Actualmente es miembro de la Real Academia Española. De su obra se destacan los títulos: «Áspero mundo», «Palabra sobre palabra», «A todo amor», «120 poemas» y «Otoños y otras luces» editado en el año 2001.

17 poezii, 0 proze

Ruina sufletului...

de Cristian Munteanu

Am pierdut razboaie si tanguieli, am refuzat sa aud strigatele leprosilor, am inchis ranile cand Isus a fost rastignit, am ocolit atatea vieti de suferinta. Iar mai apoi, am luat forma si am dat...

PoezieAtelier

Ruina sufletului tău

de florin Vasilescu

Ieri mi-am pus o întrebare și nu-i mereu o cutumă, Între muzică și-o damă, să aleg, cine mă-ndrumă? Care din acestea două te-mplinește cel mai bine? Și dacă una-i mai bună, să îmi spună, poate cine?...

PoezieAtelier

Ruina sufletului tău

de florin Vasilescu

Ieri mi-am pus o întrebare și nu-i mereu o cutumă, Între muzică și-o damă, să aleg, cine mă-ndrumă? Care din acestea două te-mplinește cel mai bine? Și dacă una-i mai bună, să îmi spună, poate cine?...

PoezieAtelier

Ruina

de Ion Andrei

Nu te voi întreba niciodată De ce ai plecat de lângă mine Și nici nu te voi întreba Dacă știi ce ai lasat în urma-ți. Oricum, nu ar mai avea nici un rost. Oricum, sufletul meu este rătăcit Undeva, pe...

PoezieAtelier

Din nou

de Valentin Pana

Din negura zilei de azi Facindu-si drum fara de voie, Stapin-a fost pe noi, pe grai Durerea, lacrima,...nevoia. Nimic din cele petrecute Nimic nu aducea spre bine, Faceam din noi priviri tacute Si...

PoezieAtelier

Pe potecile nevegheate cea care vii ești tu

de Maria Prochipiuc

Motto: Anii noștri s-au socotit ca pânza unui paianjen; zilele anilor noștri sunt șaptezeci de ani; iar de vor fi în putere, optzeci de ani, și ce este mai mult decât aceștia, osteneală și durere; că...

PoezieAtelier

Dorinta sufletului

de Adela Cenghri

Nu ma lasa sa-mi strivesc aripile De coroana cerului Si smulge-mi intunecarea Si da-mi lumina sufletului Sa-mi izbucneasca lacrimile Precum vulcanii inundati de lumina Si floarea sarutului vietii...

PoezieAtelier

Jalea sufletului meu

de Alecu Marinel

Am vrut să fiu mai mult de atât Decât o apă și-un pământ Să pipăi textul ce-mi rămâne-n urmă Ce-mi lasă mintea înjghebată-n clipe de ruină, În veci, îmi caut un loc cu ape dulci la mijloc Când cuget...

PoezieAtelier

Odă sufletului mort

de Deak Zoltan

Odă sufletului mort ba voi sunteți toți nebuni ce arătați cu degetul spre mine în asfințitul dintre lumi în bezna mă așez pe vine. nu mă mai drogați cu rânduri îmi place liniștea gândurilor inerte în...

PoezieAtelier

Rutina vietii, candva ruina...

de Vasile Adrian-Daniel

De 18 ani pot zice că-s pământean, Încă mai alerg pe acest pământ viclean. În urmă cu 6574 de zile mă nășteam, Chiar din pântecele mamei ieșeam. Copil firav eram pe-atunci, Cu ochii negrii și adânci,...

PoezieAtelier