Poezie
Rutina vietii, candva ruina...
1 min lectură·
Mediu
De 18 ani pot zice că-s pământean,
Încă mai alerg pe acest pământ viclean.
În urmă cu 6574 de zile mă nășteam,
Chiar din pântecele mamei ieșeam.
Copil firav eram pe-atunci,
Cu ochii negrii și adânci,
Vedeam o lume gen, acum, fantasme,
Credeam că m-am născut în cărți de basme.
Acum sunt mare, ba chiar major,
Dilemele vieții le-nconjor.
Acum, la sfârșitul poeziei, nu vieții - încă...
Îmi scriu singur, din mine citesc,
Anii din urmă mă-ntineresc.
Zilele ce au să vină,
Lacrimile de lumină,
La poarta sufletului
Se vor face praf, ruină.
001.364
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Adrian-Daniel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 93
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Adrian-Daniel. “Rutina vietii, candva ruina....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-adrian-daniel/poezie/13929953/rutina-vietii-candva-ruinaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
