"Respirații VII" – 10060 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMihaela-Iuliana STANCU
DESPRE VOLUMUL "RE-VERS" Mihaela-Iuliana Stancu este o pascaliana trestie ganditoare ce-si inalta subtiratica ei coloana de simtire sub o bolta a varstei ,cand tulburata de vartejuri si patimi solare,cand strabatuta de adierile aromiroare si misterioase ale noptii. Vrajita de indepartate chemari bacoviene sau blagiene,Mihaela ramane un teritoriu poetic insemnat cu pecete razesasca de stapanire.In versurile ei suple, topite in valurile ritmice si simetric distribuite ale unei respiratii lirice proprii,ea canta si descanta,cheama si blesteama,doreste si dojeneste,se daruie si se naruie cu gratia si resemnarea unei fatalitati feminine asumate.Poezia ei adolescenta este un scaldat continuu intr-un lac vrajit,incarcat cu nuferi de trairi si intelepciune nascuti in dulcele namol al iubirii si tasniti apoi floral si candid spre cer. Autenticitatea scriiturii poetice a Mihaelei Stancu sta in simplitate ,fluiditate,lipsa aproape totala de artificii moderne si vulgaritati postmoderne.Este un...
18 poezii, 0 proze
spiru anca
Atunci cand apare inspiratia/Si restul e tacere/Se opreste pana si respiratia/Sub a lui dulce mangaiere.
1 poezii, 0 proze
Simona Popescu
A absolvit Facultatea de Litere a Universității București în 1987. A publicat mai multe volume de poezii (Xilofonul și alte poeme – 1990, Pauză de respirație – 1991, Juventus – 1994), proză (Exuvii – 1997) și eseuri (Volubilis - 1999). In prezent, Simona Popescu este șefa secției de politică internă la România Liberă.
4 poezii, 0 proze
Doru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
Elena Cardas
Nesemnificativa(deocamdata). M-am născut în 1959 .Scorpion.Venise iarnă înverșunată în Nordul Moldovei încât tata și-a dat paltonul jos să mă învelească și el a mers până acasă în costum și a făcut pneumonie . Nu erau nici taxiuri și nici autobuze în micul meu oraș iar o Dacie nu cred că se fabricase încă . Așa am început , cu prima respirație , primul scâncet și ocrotită de amândoi părinții până la sacrificiu. Încă de pe băncile scolii am cochetat cu literatura publicând în revistele de liceu dar în cele din urmă m-am hotărât pentru medicină , facultate pe care am absolvit-o în 1984 . M-am reîntors pe meleagurile natale unde astăzi sunt medic primar medicină internă. Ador să călătoreasc, îmi plac animalele și în timpul liber am revenit la prima mea iubire, scrisul. Așa s-a născut ideea de a începe un roman. Scrisul este un mister. Ce mi-a venit? Cum mi-a venit ? Nu știu să raspund. M-am apucat tarziu de scris, poate ca pentru a scrie proza e nevoie de mai multa experienta de viata,...
9 poezii, 0 proze
george avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
Mondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
Tatiana Prohnițchi
M-am născut în satul Sadaclia, sat ce m-a marcat prin frumusețea și liniștea din jur. Cred că mi-ar fi greu să mă despart de el totalmente. Aici, zace un Suflet ce nu il pot părăsi...E totul pentru mine, chiar dacă fizic nu imi mai aparține, îi simt pur și simplu aura, respirația, nu îmi dă pace...dar nu mă necăjește! Ba din contra, îmi dă speranțe aplicabile de supraviețuire! O neiertare și un păcat ar fi dacă aș uita de ființa trecută în neființă și de sătucul minunat!
4 poezii, 0 proze
Răzvan Țupa
lent de fapt da dimineața grunjoasă împrumută căldura aceea umană variată din pulsul discret al gâtului în fiecare îndoire a brațelor a picioarelor un snop de fire termice diferite între ele fac da un păr perfect respirabil umbli puțin cu tălpile goale pe un covor erotic unde nu se mai aude decât foarte încet da
0 poezii, 0 proze
Ghinea Corneliu
1985 absolvent al scolii generale nr.9 Focsani 1989 absolvent al liceului "Unirea" Focsani -colaborator la "Revista noastra" 1995 absolvent al Academiei Navale "Mircea cel Batrin", Facultatea de Marina Civila - ex-presedinte in senatul Academiei reprezentind Facultatea de Marina Civila - Navrom Constanta -demisie 1996 1997 emigrant in Italia 1999 dobindind pds ,muncitor la cuptor de piine 1999 membru in Asociatia "Marinai d'Italia" 2000 muncitor in fabrica de ceramica (farfurii) si pizzerie 2001 muncitor in ceramica "Althea" 2003 sef -repart productie si serviciul tehnic "Althea" 2003 pregatire pentru sustinerea examenului la jurisprudenta Viterbo 2003 presedinte Ari la Civita Castellana (VT) 2003 membru AEOP,protectia civila 2003 cetatean de onoare al orasului Arezzo 2004 activitate de intretinere ,reparatii si asamblaj in fabrici de ceramica 2005 presedinte ARI si la Bergamo 2006 membru in Asociatia "Bergamondo" 2006 inscriere examen master "Comunicare,Marketing si...
8 poezii, 0 proze
Respirații VII
de Marinescu Victor
cerșetor în suburbia îmbrățișărilor îți cânt din brațe mă acordez între inimi rătăcite după priviri cu mâna stângă prin toți bărbații fredonez nefericirea din umăr o parte din mine te caută o parte...
Respirații de utilitate
de Constantin Enianu
Dacă egoismul reprezintă primum movens al acțiunilor omenești, aceasta poate fi o idee baconiană de filosofie a omului care se cuvine a fi relevată. În cest sens, Francis Bacon a scris „Despre...
Atlasul tulburărilor psihice VII. Fobiile – gurile mici ale abisului
de Erika Eugenia Keller
micro-prolog frica nu e rațională, dar e sinceră această aripă deschide locurile mici unde universul se strânge:într-o insectă, într-un spațiu închis, într-un zgomot, acolo unde corpul meu strigă...
Exod îndărăt
de sebastian a. corn
Exod îndărăt Iată că ne opriserăm (morți și vii) în dreptul depozitelor din afara orașului. Erau pe acolo lungi căi ferate lucioase ca niște anghile trase în fuioare: coborau de pe la constelația...
Lalele
de Sylvia Plath
Lalele sunt din cale afară de vii și aici e iarnă. Totul e atât de alb, de tăcut, și-ngropat în zăpadă. Singură zăcând în tăcere mă deprind cu liniștea În timp ce lumina se odihnește pe albii pereți,...
faute de mieux
de Ottilia Ardeleanu
oricum suntem închiși într-un mormânt mișcător că suntem vii este doar o părere a noastră despre noi din emfatic nu se coboară ca din ascensor pe oase înfășurați cu un fel de compoziție întâmplătoare...
Insectar
de Cristiana Apostu
Fluturii îi țin în stomac. Cât sunt vii. Mă port frumos cu ei. Îi hrănesc în fiecare zi cu lacrimi, durere, dorință și dor — de preferat ale altora — și îi întrețin constant cu gemete și respirații...
nu mai știu, dar se va întâmpla
de Bogdan Nicolae Groza
Nu mai știu ce gânduri aveam pentru mâine Știu doar că orice se întâmplă în viitor S-a petrecut deja în universul dinlăuntrul meu Cu mult înainte de a mă trezi din reverie E un fel de mister devoalat...
Aberând
de Cathy A
Mâna de pe sufletul meu, e doar o amintire Și simt atingerile tale atât de vii Îmi aduc aminte vocea ta rece Și tot ce sună în mine e răsuflarea arsă. Crucificate aripi de sânge, bătăi de inimi...
parfumul
de Ela Victoria Luca
când suntem închiși se întâmplă întotdeauna ceva trist, curățăm toate locurile facem din respirații un pat rotund, ne îmbrățișăm înainte și după somn fiindcă acum iubim diferit, visăm diferit,...
