"REALITATEA DE CARE NU ARE NIMENI NEVOIE" – 20108 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
DEDiana Eugenia
M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...
8 poezii, 0 proze
MVMatei Vișniec
Matei Vișniec este născut în 1956 în România. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți. Tatăl era contabil iar mama învățătoare. Familia sa a avut experiența dureroasă de a i se fi confiscat pamântul pe care-l deținea și îl lucra. De mic observă că trebuie să adopte la școala și mai târziu în viața activă o ideologie de care știa că nu este chiar așa de perfectă și de adevarată. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată realitatea, cum ar fi spus tatăl său contabil, între scriptic și faptic, va fi inspiratoarea multora din piesele sale. Din copilărie într-un oraș în genul acelora "în care nu se întâmplă nimic" cum spunea Minulescu i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Îi va inspira ideea piesei Angajare de clovn Se mută apoi la București unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și...
54 poezii, 0 proze
TTTristan Tzara
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 Moinești - d. 25 decembrie 1963 Paris) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist evreu român, născut în Moinești, România și stabilit mai târziu în Franța, cofondator al mișcării culturale dadaiste care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură. In 1912, pe cînd era incă în liceu, publică Revista "Simbolul" împreună cu Marcel Iancu și Ion Vinea, cu binecuvîntarea lui Alexandru Macedonski și ajutorul lui Iosif Iser. In această perioada semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai tîrziu in Tristan Ruia și în final Tristan Tzara. In realitate numele de "Tristan" nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tînărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului...
110 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
GMGaloiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
AGAndrei Gamarț
înainte de elementele ce țin de biografia lui andrei gamarț este necesar de evidențiat faptul ca andrei nu este un oarecare poet. andrei este o întruchipare a unui artistism rar întâlnit. modul de percepție a unui adevăr complex care își găsește originea într-o infinitate de idei este un fenomen pur instinctiv, deci andrei gamarț profită de un har de a reflecta realitatea, el este omul unic al sentimentului, al imaginii și al cuvântului. Un om invizibil, ca si adevarul de altfel. născut în republică, la chișinău în 1980 september 8 copilăria și adolescența si-o petrece într-un mediu destul de tensionat, departe de stabilitate și pace. în ’92 stă la bunica si priveste tancurile ce se îndreptau spre tighina. absolvește liceul ștefan cel mare în ‘95 după care în ’99 tânărul finisează studiile la colegiul c.r.a.p. plămădeală iar în 2004 absolvește academia de muzica, teatru și arte plastice din chișinău valoric andrei gamarț debutează cu volumul “măsura aproapelui” 2004, editura museum în...
24 poezii, 0 proze
Vlad Maria
Am doar 15 ani... Varsta la care incepi sa vezi realitatea cu alti ochi. Varsta la care incepi sa deosebesti binele de rau,albul de negru. Nu multora le place sa vorbeasca despre ei insisi. Sunt de parere ca poti incadra un om intr-un anumit stereotip doar discutand cu el,vazandu-i modul de gandire, si nu catalogandu-l din prima sau judacandu-l dupa aspect.
4 poezii, 0 proze
BBogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
LCLeucuta Cosmin
Am avut candva ambitia sa scriu un roman inteligent si original. Am abandonat ideea pe moment, si m-am dedicat unor scurte povestiri care evoca prietenia, razbunarea, dragostea, razboiul, singuratatea, ingeri si demoni (per se), absurdul si pedeapsa omului. Doresc sa arat lumii ceva din nebunia oricarui tanar. Niciodata sa nu crezi un om care pretinde ca scrie numai pentru el. Aceasta este cea mai veche minciuna a scriitorului. Eu incerc sa refac realitatea din jurul meu si din jurul nostru, si uneori reusesc, iar alteori esuez cat se poate de magnific. Las restul in seama cititorului. Si tot felul de prostii de genul acesta in continuare ...
2 poezii, 0 proze
Realitatea de care nu are nimeni nevoie
de ioan lila
Sandra imi povestea, cu umorul ei de fecioară de dincolo de mările de nisip taiate in felii de caravanele timpului,despre cel mai mare mall din lume denumit, sugestiv, West Edmonton Mall. Înăuntru,...
realitatea de care nu are nimeni nevoie
de ioan lila
7. joi, 15 iulie 2005 …esen]a absolutului relativ… Catarina, bibliotecara, care \\[i sim]ea de mul]i ani sufletul prins \\n capcana definirii unei individualit`]i psihologice… …\\nc` se desenau...
REALITATEA DE CARE NU ARE NIMENI NEVOIE
de ioan lila
CAPITOLUL {ASE Dar toate acestea p`lesc confruntate cu satisfac]ia de a-i d`rui unui st\\lp o clip` de orgasm, zicea Sandra, \\n timp ce, pe taraba zilei, Alexandra specula ploaia de spini a...
Realitatea de care nu are nimeni nevoie
de ioan lila
capitolul trei fara inger pazitor, strivit de link-urile lui Radu, cele de care depinde posteritatea noastra,simt ca imi pling ingerii Catalinei pe umeri, Cenusareasa asta care matura florile...
realitatea de care nu are nimeni nevoie
de ioan lila
5. Dar toate acestea p`lesc confruntate cu satisfac]ia de a-i d`rui unui st\\lp o clip` de orgasm, zicea Sandra, \\n timp ce, pe taraba zilei, Alexandra specula ploaia de spini a cuvintelor:...
dragi prieteni
de ioan lila
Cînd m-am așezat la scris, nu m-am gîndit că aș putea să imi mut inspiratia si masa de scris, cu tot ce implică aceasta (masa!), în fața unui desktop de la internet.Gabriel Lupisor m-a incurajat, așa...
Sistemul public de sănătate
de Cucu Constantin
Sistemul de sănătate de stat, în ciuda perpetuei reformări, funcționează la fel de prost ca întotdeauna. Există multe cauze decelabile pentru asta, subfinanțare, management la mișto, deturnare a...
Echilibru între dragoste și creaționism
de Ciobotaru Cristi
Dacă dragostea e un mod superficial de a te afirma peste timp, nimeni nu mai spune ce simte, de ce mai avem nevoie de cuvine? Asta e întrebarea care îmi macină fiecare pas, într-o lume care se afundă...
Poveștile scrinului (1)
de Emma Greceanu
Dragă domnule S. Nu mă pricep să încep o scrisoare și mai ales nu mă pot încadra total în acel tip de formulare specifică. Poate a scrie pentru mine e de fapt o confesiune înainte de toate și mai...
Orbul și idealistul (I)
de florin otrocol
Îl întâlnisem în parc. Stătea rezemat de bancă cu trupul perfect mulat după curbele ei. Cu capul puțin înclinat asculta copacii. Palmele ușor crispate îl ancorau de realitatea morții. Prin lemnul...